Cele mai cunoscute femei samurai

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În Japonia medievală, femeile cunoscute sub numele de onna-bugeisha erau războinice care luptau împotriva diferitelor probleme existente în lumea înaltei societăți. Multe soții, văduve și fiice au răspuns chemării datoriei angajându-se în lupte grele, adesea alături de samurai.

(Samuraii, soldați care serveau ca servitori ai lorzilor în Japonia feudală, au apărut la sfârșitul secolului al XII-lea și au continuat să existe până la abolirea lor, la sfârșitul anilor 1870, în timpul erei Meiji. Samuraii reprezentau o clasă ereditară în perioada Edo și erau cunoscuți pentru îndemânarea lor în luptă, aderența la bushido (calea războinicului) și statutul lor social important.

Samuraii au jucat un rol crucial în timpul erei statelor beligerante din secolele al XV-lea și al XVI-lea, conducând la o perioadă de reunificare la sfârșitul anilor 1500. Perioada Edo le-a consolidat poziția de clasă militară conducătoare până la declinul și abolirea lor la sfârșitul secolului al XIX-lea).

Instruite pentru a-și proteja familiile și onoarea

Revenind la japonezele onna-bugeisha, acestea făceau parte din clasa bushi (clasă socială din Japonia care includea samuraii sau războinicii, membri ai elitei militare japoneze care au dominat politica, economia și societatea japoneză între secolele al XII-lea și al XIX-lea) și erau instruite în domeniul armelor pentru a-și proteja casele, familiile și onoarea pe timp de război. Acestea contrastau cu rolul tradițional al femeilor japoneze de simple „gospodine”. Deși uneori sunt numite femei samurai, termenul nu este în întregime corect. Onna-bugeisha au avut o importanță semnificativă în societate, figuri legendare precum împărăteasa Jingu, Tomoe Gozen, Nakano Takeko sau Hojo Masako având un impact semnificativ asupra istoriei Japoniei.

Înainte de apariția samurailor, războinicii japonezi erau antrenați în mânuirea săbiilor și în lupta cu sulița. Femeile au învățat să folosească arme precum naginata (o armă cu prăjină), kaiken (un pumnal) și artele marțiale tantojustu pentru luptă. Acest antrenament a asigurat protecția comunităților lipsite de luptători bărbați. Împărăteasa Jingū a exemplificat spiritul onna-bugeisha conducând o invazie a Coreei în jurul anului 200 d.Hr. după moartea soțului ei în luptă. În ciuda dezbaterilor privind realizările sale reale, ea simbolizează esența onna-bugeisha.

Una dintre primele femei războinice și cele mai legendare femei războinice din secolele în care samuraii au condus Japonia

În timpul războiului Genpei (1180-1185) dintre clanurile Taira și Minamoto, Tomoe Gozen a apărut ca o războinică proeminentă. Descrisă ca fiind extrem de frumoasă și pricepută la mânuirea arcului și a sabiei, Gozen a luptat cu mult curaj alături de soțul ei, Minamoto no Yoshinaka, actele sale eroice influențând școlile tradiționale naginata și având un impact important în cultura japoneză.

Unele scrieri istorice relevă faptul că Tomoe ar fi cea mai faimoasă războinică din Japonia, cu toate că nu există detalii prea multe legate de alte aspecte ale vieții sale.

„Biografia lui Tomoe este atât de învăluită în legendă încât este imposibil de spus unde se termină realitatea istorică și unde începe construcția literară”, scrie National Geographic citându-l pe Steven T. Brown, profesor asociat de literatură medievală japoneză, cultură populară și teorie critică la Universitatea din Oregon

Totuși, mai multe surse au căzut de acord asupra faptului că Tomoe a intrat în serviciul lui Yoshinaka Minamoto (numit și Kiso) în 1181, când ambii războinici aveau între 20 și 30 de ani. Apoi, alte date, din nou privite ca versiuni extinse ale poveștii originale, dezvăluie că luptătoarea ar fi luat nu mai puțin de șapte capete în prima sa bătălie, câștigându-și astfel statutul de a fi una dintre cele mai importante subordonate ale lui Kiso. Acesta a numit-o în fruntea unei armate formată dintr-o mie de călăreți pe care i-a condus în victoria asupra Taira la Tonamiyama în 1183. În paginile biografiilor s-a mai consemnat un fapt măreț al lui Tomoe, și anume confruntarea pe care a vrut să o aibă cu un mare samurai, Moroshige Onda, pe care l-a descălțat și căruia i-a luat capul cu o singură lovitură.

Una dintre ultimele femei samurai

Nakano Takeko a fost o altă războinică importantă japoneză, care a luptat și a murit în timpul Războiului Boshin, conducând un corp ad hoc de luptătoare cunoscut sub numele de Jōshitai.

Nakano Takeko s-a născut în aprilie 1847 într-o familie de samurai din Edo, primind de la o vârstă fragedă pregătire în arte marțiale, arte literare și caligrafie sub îndrumarea profesorului ei, Akaoka Daisuke. Nakano a fost certificată în Hasso-Shoken, o ramură a tradiției Itto-ryu, iar mai târziu a predat mânuirea naginata femeilor la moșia Itakura.

(Naginata, armă tradițională japoneză confecționată din lemn și prevăzută cu o lamă curbată la capăt, folosită de-a lungul istoriei de samurai, era preferată în special de femeile războinice).

În timpul Războiului Boshin, Nakano Takeko a participat la Bătălia de la Aizu alături de mama și sora sa. Deși s-a confruntat cu opoziția seniorilor Aizu care nu le-au permis să lupte oficial, Nakano a format Jōshitai împreună cu alte femei războinice. Acestea au luptat independent și mai târziu au fost desemnate ca o unitate de Furuya Sakuzaemon. La 16 octombrie 1868, la podul Yanagi din Fukushima, Nakano a condus o încărcătură împotriva trupelor imperiale înarmate cu puști. În ciuda faptului că a provocat pierderi inamicului, a fost rănită în piept de un glonț, murind la doar 21 de ani. Pentru a preveni capturarea sa și pentru a-i asigura o înmormântare onorabilă, Nakano i-a cerut surorii ei să o decapiteze cu ajutorul unui soldat Aizu.

Cea mai frumoasă femeie samurai

Gozen Hangaku, o frumoasă și vitează luptătoare, a avut un rol important în Rebeliunea Kennin din 1201 împotriva shogunatului Kamakura. A fost remarcată pentru conducerea și curajul dovedite în timpul apărării castelului Torisaka (care servea ca reședință pentru familiile de samurai), atunci când se poziționase exact pe turn, îmbrăcată precum un bărbat și doborând atacatorii cu săgețile sale până când a fost rănită și capturată.

Scrierile istorice spun că după ce a fost adusă înapoi în capitala Kamakura ca prizonieră, sosirea ei a provocat o adevărată agitație, iar unul dintre cei mai apropiați servitori ai shogunului însuși a vrut să o ia de soție, fiind convins că un războinic ca ea, și o femeie atât de frumoasă, va aduce pe lume moștenitori demni. Cu toate că i-a fost acceptată cererea, se cunosc prea puține date despre ceea ce a urmat după căsătoria cu apropiatul shogunului.

Sursa:

https://www.nationalgeographic.com/history/article/samurai-women-shogun-legends

Vă mai recomandăm să citiți și:

Actrița Raymonde de Laroche, prima femeie din lume cu brevet de pilot

Anousheh Ansari, prima femeie turistă în spațiu. „Sfatul meu pentru toată lumea este să faceți ceva ce vă place și care vă pasionează”

Christina Koch, prima femeie care va merge pe Lună. „Faceți ceea ce vă sperie; nu vă feriți de lucrurile care credeți că ar putea fi inaccesibile”

Maria Cuțarida-Crătunescu, prima femeie medic din România