Legătura neașteptată dintre praf și schimbările climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arctica se încălzește de două până la patru ori mai rapid decât media globală. Un studiu recent realizat de cercetători din Japonia a arătat că praful din zonele fără zăpadă și fără gheață din Arctica poate fi un factor important al schimbărilor climatice din regiune.

Concluziile au fost publicate în revista npj Climate and Atmospheric Science. Potrivit unui punct de vedere, se crede că temperaturile mai ridicate din Arctica duc la apariția norilor din regiune care conțin mai multe picături lichide și mai puține cristale de gheață.

Norii devin mai groși, durează mai mult și reflectă mai ușor lumina soarelui. Ca urmare, acest lucru ar putea răci regiunea în timpul verii.

Cu toate acestea, noul studiu a arătat că, pe măsură ce Arctica se încălzește, zonele fără zăpadă și fără gheață cresc, ducând la o creștere a emisiilor de praf.

Arctica se încălzește de două până la patru ori mai rapid decât media globală

Praful favorizează formarea de cristale de gheață în nori. Este posibil ca mai multe cristale de gheață în nori să facă norii mai subțiri și cu o durată de viață mai scurtă, reflectând astfel mai puțină lumină solară, ceea ce ar putea încălzi regiunea în timpul verii.

„Creșterea cantității de praf din cauza încălzirii Arcticii poate provoca fenomenul opus înțelegerii convenționale a modificărilor cristalelor de gheață”, a declarat profesorul asociat Hitoshi Matsui de la Universitatea Nagoya, autorul principal al studiului

„Studiul nostru anterior a constatat că o cantitate mare de praf arctic este distribuită în troposfera inferioară (sub aproximativ 3 km altitudine) deasupra regiunii în timpul verii și la începutul toamnei, praful acționând ca un nucleu foarte eficient pentru formarea gheții în nori la această altitudine în timpul sezonului.”

Pentru a estima impactul prafului arctic asupra norilor din regiune, Matsui și Dr. Kei Kawai de la Universitatea Nagoya, în colaborare cu cercetători de la Institutul Național de Cercetări Polare și de la Universitatea Hokkaido, au efectuat un studiu utilizând modelul global aerosol-climat CAM-ATRAS.

Praful favorizează formarea de cristale de gheață în nori

Aceștia au analizat mai întâi modificările cantității de praf eliberat de suprafața uscatului arctic în ultimii 40 de ani, între 1981 și 2020. Simulările au arătat că emisiile de praf au crescut cu 20% în această perioadă, pe măsură ce Arctica s-a încălzit.

Această creștere promovează nuclearea gheții în norii din troposfera inferioară, slăbind eficiența norilor de a conține mai multe picături lichide și mai puține cristale de gheață pe măsură ce Arctica se încălzește.

Creșterea nivelului de praf favorizează formarea cristalelor de gheață, depășind scăderea formării cristalelor de gheață prin feedback-ul temperaturii în 30% din regiune anual și 70% în timpul verii, scrie EurekAlert.

„Majoritatea modelelor climatice nu au luat în considerare efectele prafului de la suprafața terestră a Arcticii”, a declarat Matsui. „Cercetarea noastră sugerează că ar trebui luate în considerare reacțiile de contrabalansare ale temperaturii și emisiilor pentru a îmbunătăți acuratețea predicțiilor privind schimbările climatice în Arctica.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Ce ar fi fost un sunet misterios auzit în apele Antarcticii în anii ’60?

Surpriza de care au avut parte mai mulți elevi ruși care studiau imagini din satelit cu o insulă din Arctica

Chihlimbarul a fost descoperit, în premieră, în Antarctica

Stratul de gheață din Antarctica atinge un record negativ pentru al doilea an la rând