Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deși au reputația de a fi deranjante, muștele au un rol esențial drept unii dintre cei mai prolifici polenizatori ai Pământului. Totuși, noi cercetări conduse de oamenii de știință de la Penn State (SUA) sugerează că muștele sunt mai vulnerabile la temperaturile globale în creștere.

Într-un studiu publicat recent în Journal of Melittology, o echipă internațională de cercetători a investigat toleranța la căldură a mai multor specii de albine și muște din regiunile tropicale și subtropicale ale Americilor.

• Munții Apalași au suficiente rezerve de litiu pentru 500 de miliarde de telefoane, au descoperit cercetătorii
• În timp ce mulți se întreabă dacă geoingineria este bună sau rea, ceva similar se petrece…

Rezultatele indică faptul că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la temperaturi ridicate, deoarece albinele pot suporta temperaturi mai mari și au o arie de habitat mai extinsă.

Rolul vital al muștelor ca polenizatori

„Albinele și muștele sunt esențiale pentru polenizarea plantelor, atât în natură, cât și în agricultură. Totuși, aceste insecte vitale sunt în declin din cauza pierderii habitatului, din cauza pesticidelor, a bolilor și a amenințării tot mai mari reprezentate de schimbările climatice”, a declarat Margarita López-Uribe, profesoară asociată la Penn State și autoare principală a studiului.

Muștele sunt al doilea polenizator ca importanță, după albine, atât pentru culturi, cât și pentru habitatele naturale. Acestea au un rol crucial în diversitatea ecosistemelor, facilitând reproducerea multor specii de plante care, la rândul lor, le furnizează hrană și habitat altor organisme. De asemenea, muștele contribuie semnificativ la agricultură, fiind principalul polenizator al arborilor de cacao, din care se obține ciocolata, informează Phys.org.

Un studiu din 2020 a analizat 105 dintre cele mai cultivate plante care beneficiază de polenizare, evidențiind o valoare economică brută de peste 800 de miliarde de dolari. În cadrul acelui studiu, muștele, în special Sirfide și Calliphoridae, s-au clasat imediat după albine ca polenizatori de top.

De ce muștele sunt mai vulnerabile la încălzirea globală?

„Este momentul să recunoaștem mai mult rolul muștelor ca polenizatori. Deși au un rol semnificativ, ele nu primesc la fel de multă atenție și sunt vulnerabile în aceleași moduri ca albinele”, a spus López-Uribe.

Insectele sunt deosebit de sensibile la temperaturile crescute, având o capacitate limitată de a-și regla temperatura corpului. Pentru a înțelege cum ar putea diferite specii de polenizatori să-i facă față încălzirii globale, cercetătorii au studiat „maximul termic critic” (CTMax) al albinelor și muștelor, adică temperatura maximă la care acestea își pierd capacitatea de mișcare.

Rezultatele au arătat că albinele pot tolera temperaturi cu 2,3°C mai ridicate decât muștele, în medie. De asemenea, momentul zilei influențează toleranța termică: albinele care culegeau nectar dimineața aveau un CTMax mai mare decât cele active după-amiaza.

În timpul pandemiei de COVID-19, cercetătorii internaționali implicați în proiect au colectat date din țările lor de origine, utilizând echipamente trimise de echipa de la Penn State. Acest aspect a permis colectarea de date pe o arie extinsă, fără a fi nevoie de călătorii internaționale.

Cercetările au arătat că muștele și albinele din zonele tropicale de mare altitudine, precum Cajicá, Columbia, aveau valori CTMax mai mici decât cele din regiuni subtropicale, precum California și Texas. Acest lucru sugerează că insectele din medii mai reci și de altitudine mare sunt mai vulnerabile chiar și la creșteri minore ale temperaturii.

„În medii alpine și subarctice, muștele sunt polenizatorul principal. Acest studiu ne arată că există regiuni întregi care și-ar putea pierde polenizatorul principal pe măsură ce clima se încălzește, ceea ce ar putea fi catastrofal pentru aceste ecosisteme”, a explicat López-Uribe.

Vă recomandăm să citiți și:

O pasăre de pradă rară a fost fotografiată pentru prima dată în Papua Noua Guinee

A fost descoperită o nouă specie de viespe necunoscută până acum

Plantele „vorbesc” între ele în limbi pe care le-am putea traduce în curând

Ceva incredibil se întâmplă atunci când ne uităm în ochii unui câine