4.000 de cărămizi din vremea romanilor ar putea elucida misterul materialelor din Antichitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou proiect interdisciplinar, finanțat cu un grant de 340.000 de euro de către Fundația Germană pentru Cercetare (DFG), va analiza detaliat cărămizile romane din Trier, o temă puțin studiată până acum.

Trier, cunoscut drept capitala romană a Germaniei, a devenit un important centru urban al Imperiului Roman la nord de Alpi între secolele I și V. Fiind un centru economic și politic, orașul a devenit reședință imperială în timpul dinastiilor Constantiniene și Valentiniene, ceea ce a dus la o transformare structurală la scară largă.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Locul inclus în patrimoniul mondial UNESCO include ruine semnificative și bine conservate, precum Porta Nigra, Catedrala Sf. Petru, Biserica Maicii Domnului și amfiteatrul roman.

Potrivit Universității din Frankfurt, romanii antici au folosit diferite formate de cărămizi arse pentru a construi aceste clădiri monumentale, încorporându-le în ziduri, acoperișuri și sisteme de încălzire.

Cercetătorii au recuperat 4.000 de cărămizi ștampilate la începutul secolului XX, dar acestea au rămas în mare parte neanalizate până acum.

O transformare structurală la scară largă

Peste un secol mai târziu, cercetătorii deschid acum depozitele de la Muzeul Regional Rin al Direcției Generale pentru Patrimoniu Cultural (GDKE) din Trier, pentru a reconstrui povestea producției de cărămizi în orașul roman antic.

O echipă din cadrul Muzeului Regional Rin din Trier, Universitatea Goethe din Frankfurt și Centrul Leibniz pentru Arheologie (LEIZA) investighează una dintre cele mai mari colecții de cărămizi romane ștampilate din provinciile nordice, dintre care doar o mică parte a fost analizată anterior.

Pentru prima dată, analize arheometrice — o abordare științifică interdisciplinară — vor determina compoziția chimică a cărămizilor pentru a identifica materiile prime folosite, scrie InterestingEngineering.

Această analiză ar putea permite cercetătorilor să urmărească originea materialelor, posibil până la descoperirea unor ateliere antice. Potrivit Universității din Frankfurt, „distribuția spațială a cărămizilor” va permite cercetătorilor să reconstruiască dezvoltarea arhitecturală a orașului roman antic.

Un proiect masiv de construcție?

„Presupunem că majoritatea cărămizilor ștampilate datează din Antichitatea târzie. Acest lucru ne permite să realizăm o analiză cuprinzătoare a modului în care ceramica de construcție a fost produsă și utilizată în această perioadă,” a declarat Dr. Thomas Schmidts, lector la Universitatea Goethe și conservator la LEIZA din Mainz.

„Ștampilele cărămizilor sunt de asemenea cheia înțelegerii structurilor economice și sociale din Antichitatea târzie.”

Potrivit ArchDaily, începând cu secolul I d.Hr., cărămida a înlocuit piatra ca principal material de construcție roman. Un oraș construit pe scară largă cu cărămizi, precum Trier, ar fi necesitat o planificare, organizare și un sistem de construcție complexe.

Cercetătorii își propun să înțeleagă această infrastructură complexă. Ei speră să descopere o rețea vastă, împreună cu artefacte, din această perioadă esențială a expansiunii imperiului și a progresului tehnologic.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un papirus descoperit în Israel dezvăluie un caz spectaculos din Imperiul Roman

Cum a scăzut Imperiul Roman inteligența europenilor?

Cum Imperiul Roman a putut deveni puternic cu ajutorul imigranţilor

Ultimul împărat al Imperiului Roman: Teodosiu I