Vești bune: populațiile de țestoase marine din lume au început să-și revină

Un nou studiu realizat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), organizația cunoscută mai ales pentru „Lista Roșie” a speciilor amenințate de animale, plante și ciuperci, aduce, în sfârșit, și vești bune: populațiile de țestoase marine se recuperează în întreaga lume.

După ce au evaluat 48 de populații din șase specii de țestoase marine din întreaga lume, analizând starea habitatelor lor, amenințările, capacitatea de conservare și alte criterii, cercetătorii au ajuns la o concluzie optimistă: populațiile de țestoase marine se recuperează în întreaga lume.

• Pajiștile dispar aproape de patru ori mai repede decât pădurile, arată un studiu global
• Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile

Țestoasele marine există de milioane de ani. Au supraviețuit când dinozaurii au pierit, au trecut peste extincția în masă care ar fi trebuit, teoretic, să le elimine și au făcut pace cu mamiferele care domină Terra actuală, cu excepția unei specii: omul.

„Amenințările pentru țestoase sunt numeroase, dar cel mai mare pericol pentru supraviețuirea lor suntem noi”, confirmă Muzeul de Istorie Naturală din Londra (NHM), Anglia.

Cu ce probleme se confruntă populațiile de țestoase marine?

Printre problemele majore se numără încurcarea lor în uneltele de pescuit și în deșeurile din oceane, ingerarea de plastic (care poate deforma carapacea juvenililor), coliziunile cu ambarcațiuni, poluarea și deversările de petrol. Pe lângă aceste accidente, le vânăm pentru carne, considerată delicatesă în unele regiuni, și pentru carapace, folosită în bijuterii și obiecte decorative (unde „cochilia de țestoasă” nu este doar un model, ci o materie primă). În anumite părți din Africa de Vest, până la 50% dintre ouăle de țestoasă sunt capturate și vândute ilegal, scrie IFL Science.

Chiar și turismul aparent inofensiv poate fi nociv: observarea femelelor în timpul depunerii ouălor sau poluarea fonică și luminoasă pot dezorienta atât adulții, cât și puii.

Schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială, deoarece temperatura nisipului determină sexul puilor de țestoasă. Temperaturile mai ridicate duc la o proporție mai mare de femele, riscând dezechilibre grave în reproducere.

În general, tabloul pentru aceste reptile străvechi nu este deloc roz; însă, după decenii de eforturi de conservare, se pare că situația începe să se îmbunătățească.

„Este o veste excelentă: zeci de ani de eforturi de conservare a țestoaselor marine încep să dea roade. Dar este, în același timp, un apel la acțiune: trebuie să continuăm și să intensificăm aceste eforturi”, a declarat Roderic Mast, copreședinte al Marine Turtle Specialist Group (MTSG) și președinte al Oceanic Society.

O veste bună pentru țestoase și pentru ecosisteme

Ce a arătat concret studiul? Printr-un tablou de date interactiv creat de autori, se observă clar: riscurile scad, iar populațiile cresc. De exemplu, 40% dintre unitățile regionale de management (RMU) sunt acum clasificate ca având risc scăzut și amenințări reduse, aproape dublu față de nivelul din 2011.

În același timp, proporția populațiilor clasificate ca fiind „sub amenințare majoră” s-a redus la mai puțin de o treime. În trei sferturi dintre cazuri, situația s-a îmbunătățit fie în privința riscurilor, fie a amenințărilor, fie a ambelor.

Având în vedere că șase dintre cele șapte specii de țestoase marine sunt considerate fie vulnerabile, fie în pericol critic de dispariție, aceste progrese sunt semnale foarte încurajatoare, nu doar pentru țestoase, ci și pentru ecosistemele care depind de ele.

„Această lucrare demonstrează impactul profund al eforturilor locale de conservare la nivel mondial. Este rezultatul dedicării a numeroase persoane și organizații care au protejat aceste creaturi antice”, a spus Bryan Wallace, autorul principal al studiului.

Totuși, pericolele nu au dispărut complet. Raportul evidențiază și câteva avertismente importante: de exemplu, țestoasele Dermochelys coriacea sunt într-o situație critică, toate grupurile studiate au fost clasificate ca având risc ridicat, iar aproape jumătate sunt expuse la riscuri extreme.

În general, este esențial să menținem și să intensificăm eforturile de conservare. Mast recomandă mai multe finanțări, colaborări mai strânse și creșterea capacității de protecție, mai ales în zonele critice unde există și provocări socio-economice.

Protejarea țestoaselor va depinde de o mai bună gestionare a pescuitului, cooperare internațională și implicarea comunităților locale.

„Știm că conservarea funcționează, mai ales dacă eforturile sunt colaborative și pe termen lung. Așa cum ne-au învățat chiar țestoasele: încet și sigur câștigi cursa”, a subliniat Wallace.

Studiul a fost publicat în revista Endangered Species Research.

Vă recomandăm să citiți și:

Specia care trăiește peste 100 de ani și devine tot mai sănătoasă de la un an la altul

Păsările urbane se mișcă mai mult decât cele din mediul rural

Iată cum furnicile ar putea rezolva problemele traficului urban

Aproape un sfert dintre speciile de apă dulce sunt amenințate de extincție