Producătorii de armament au avut cele mai mari venituri din istorie în 2024

Vânzările globale de armament au urcat la cel mai ridicat nivel din istorie, impulsionate de tensiunile geopolitice și de creșterea cererii pentru muniție și echipamente destinate Ucrainei, arată Euronews.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) companiile producătoare de armament au obținut în 2024 venituri totale de 679 miliarde de dolari, cu 5,9% mai mult decât în 2023. Escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, precum și percepția unor riscuri militare sporite în Europa, au fost factori esențiali ai creșterii.

• Epidemie severă de gripă în Marea Britanie. Autoritățile au transmis un apel urgent pentru vaccinare
• Europa este „următoarea țintă a Rusiei”, avertizează șeful NATO

Cele mai semnificative avansuri au fost înregistrate în Europa și Statele Unite, unde aproximativ două treimi dintre companiile din regiune și-au mărit capacitățile de producție pe parcursul acestui an, scrie Euronews.

151 miliarde de dolari din vânzări de armamanet

Exceptând Rusia, cele 26 de firme europene incluse în topul mondial au raportat o creștere agregată a veniturilor de 13,4%, atingând 151 miliarde de dolari.

Un exemplu notabil este Czechoslovak Group, care și-a majorat veniturile cu 193% datorită „Inițiativei Cehe de Muniție” – un program guvernamental destinat livrării de obuze către Ucraina. Jumătate din profitul companiei este asociat direct cu acest conflict.

Franța a consemnat o evoluție solidă, cele patru mari grupuri din domeniu înregistrând creșteri de 12%. Thales, Safran și Dassault se numără printre performerii anului, cu avansuri de două cifre.

Italia a menținut trendul ascendent: Leonardo, al doilea producător european după dimensiune, a înregistrat o creștere de 10% și a semnat un parteneriat strategic cu Rheinmetall pentru dezvoltarea unei noi generații de vehicule blindate.

„Cererea crește, capacitățile se dezvoltă, dar accesul la resurse devine un obstacol major”

În ciuda expansiunii rapide, industria europeană rămâne expusă la riscuri legate de aprovizionarea cu materii prime strategice, precum cobalt, litiu și titan. Până în 2022, Airbus și Safran importau aproape jumătate din titanul utilizat din Rusia, fiind ulterior nevoite să identifice surse alternative.

„Cererea crește, capacitățile se dezvoltă, dar accesul la resurse devine un obstacol major”, avertizează cercetătorul SIPRI Jade Guiberteau Ricard.

Pentru diminuarea dependenței, Uniunea Europeană a inițiat un plan care urmărește reducerea cu 50% a importurilor de materii prime critice până în 2029. Strategia include investiții în exploatarea resurselor din interiorul Europei (Germania, Groenlanda) și consolidarea cooperării cu Ucraina, Balcanii de Vest și statele mediteraneene.