Țara europeană care vrea să fie în prima linie pentru reîntoarcerea omenirii pe Lună

Omenirea se pregătește să revină pe Lună, iar această revenire are loc într-un context geopolitic marcat de rivalități strategice și ambiții tehnologice majore.

Europa își propune să joace un rol mai vizibil în noua cursă spațială, iar Germania își asumă deschis ambiția de a fi în prima linie, considerând momentul drept o oportunitate istorică pentru Berlin, potrivit Euronews.

• Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor

Următoarea aselenizare cu echipaj uman este programată pentru anul 2027, în cadrul programului Artemis coordonat de NASA. Spațiul a redevenit un domeniu de competiție strategică, iar o prezență permanentă pe Lună este văzută nu doar ca progres științific, ci și ca un simbol al puterii tehnologice și geopolitice.

Europa joacă un rol-cheie în programul Artemis

Revenirea oamenilor pe Lună face parte din programul Artemis, la care Agenția Spațială Europeană (ESA) este un partener esențial. Misiunea Artemis 2, prima cu echipaj uman pe orbită lunară, este planificată pentru 2026, iar Artemis 3 ar urma să readucă astronauți pe suprafața Lunii în 2027, pentru prima dată din 1972.

Europa joacă un rol-cheie în acest program, modulul de serviciu al capsulei Orion fiind dezvoltat de ESA și construit în mare parte în Germania. Conducerea ESA a anunțat că primii europeni care ar putea ajunge pe Lună vor fi, cel mai probabil, astronauți germani, francezi și italieni, Germania fiind prima pe listă.

Patru astronauți germani sunt luați în calcul pentru o viitoare misiune lunară.

Cei mai bine poziționați sunt Alexander Gerst și Matthias Maurer, ambii cu experiență pe Stația Spațială Internațională.

China vizează o misiune cu echipaj uman pe Lună până în 2030

Experiența anterioară în spațiu este un criteriu decisiv, iar Gerst s-a declarat deja deschis unei misiuni pe Lună.

Un astronaut european pe Lună ar avea o valoare simbolică majoră pentru Uniunea Europeană, care rămâne dependentă de SUA în multe domenii spațiale. ESA beneficiază de un buget record de 22,1 miliarde de euro pentru perioada 2026–2028, Germania fiind cel mai mare contributor, cu 5,1 miliarde de euro.

Oficialii germani vorbesc deschis despre un program spațial „Made in Germany”, considerat esențial pentru securitatea și suveranitatea tehnologică a Europei.

În timp ce Europa și SUA colaborează, Rusia și China își accelerează propriile programe selenare.

Rusia se confruntă cu dificultăți financiare, iar China vizează o misiune cu echipaj uman pe Lună până în 2030. Pentru Germania, chiar și un prim gest simbolic, precum trimiterea unei mascote pe orbită în 2026, ar putea marca începutul unei prezențe europene durabile pe Lună.