Cât de fericiți trebuie să fim pentru a reduce riscul de boli cronice?

Un studiu global arată că fericirea protejează sănătatea, dar doar după atingerea unui anumit prag pe „scara vieții”.

Cercetătorii au descoperit un punct de cotitură clar: beneficiile apar doar peste un scor de 2,7 din 10. Studiul publicat în Frontiers in Medicine a analizat date din 123 de țări între 2006 și 2021.

• Ce mâncăm și ce nu mâncăm în timpul sarcinii? Sfaturi esențiale pentru viitori părinți!
• De ce în unele zile suntem mai productivi iar în altele nu?

Cercetătorii au folosit „cara vieții” – o măsură globală a satisfacției, de la 0 („cea mai proastă viață”) la 10 („cea mai bună viață”). Sub scorul de 2,7, fericirea suplimentară nu reduce semnificativ riscul de boli cronice. Peste acest prag, fiecare creștere mică a fericirii scade constant mortalitatea cauzată de boli netransmisibile.

Nu s-a găsit nicio limită superioară, astfel că „prea multă fericire” nu dăunează sănătății.

Bolile netransmisibile includ afecțiuni cardiace, cancer, diabet și boli respiratorii cronice. Acestea sunt responsabile pentru aproximativ trei sferturi din decesele la nivel mondial. Obezitatea și consumul de alcool cresc mortalitatea din cauza bolilor cronice, indiferent de nivelul de fericire. Poluarea aerului afectează mai mult țările cu nivel scăzut de bunăstare.

În țările sub pragul de fericire, urbanizarea se asociază cu rezultate mai slabe în sănătate. Stresul de mediu și schimbările de stil de viață joacă un rol negativ. În țările mai fericite, viața urbană devine benefică pentru sănătate. Infrastructura îmbunătățită, accesul la asistență medicală și designul urban fac diferența.

Dr. Blen Tesfu de la Welzo explică: fericirea semnificativă include sentimentul de siguranță, legături sociale și satisfacerea nevoilor de bază. Abia după stabilirea acestei fundații, fericirea ajută la luarea deciziilor sănătoase.

Mary Kate Clarkin de la LifeStance Health subliniază importanța relațiilor sociale și a comunității. „Implicați-vă în activități semnificative pentru voi”, recomandă Clarkin.

Studiul arată că fericirea și sănătatea se întăresc reciproc. Niveluri mai ridicate de bunăstare reduc mortalitatea din cauza bolilor cronice. O sănătate mai bună crește fericirea în anii următori. Odată trecut pragul critic, acest efect devine autoîntreținut.

La nivel individual: relații sociale puternice, mindfulness, activitate fizică, somn de calitate. Spațiile publice comune, bibliotecile și mediile de lucru colaborative sporesc fericirea comunitară. Accesul la natură, parcuri și piste de biciclete îmbunătățește starea de bine.

Țările fericite au sisteme solide de protecție socială: concediu familial plătit, îngrijire accesibilă a copiilor. Cheltuielile pentru sănătate reduc constant mortalitatea, indiferent de nivelul de bunăstare. PIB-ul pe cap de locuitor protejează sănătatea doar în țările deja fericite. Politicile ecologice care protejează calitatea aerului și apei cresc bunăstarea emoțională.