Care mai este starea democrației la nivel global?

EIU evaluează 167 de țări pe o scară de la 1 la 10 în funcție de starea democrației lor și le clasifică în patru categorii: democrații depline și imperfecte, precum și regimuri hibride și autoritare.

Plângerile privind starea democrației pot părea abstracte. Însă declinul acesteia se manifestă prin războaie, lovituri de stat, alegeri contestate și restricții ale libertăților civile în întreaga lume. EIU, (The Economist Intelligence Unit este divizia de cercetare și analiză a grupului britanic The Economist), a urmărit această scădere încă din 2006.

• Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?
• Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenței Artificiale, arată un studiu

Însă cea mai recentă actualizare a indicelui său de democrație sugerează o ușoară întrerupere a tendinței: scorurile a aproape trei sferturi dintre țări s-au menținut stabile sau s-au îmbunătățit în ultimul an, iar indicele global a crescut cu 0,02 puncte – una dintre cele mai mari creșteri din 2012.

EIU evaluează 167 de țări pe o scară de la 1 la 10 în funcție de starea democrației lor și le clasifică în patru categorii: democrații depline și imperfecte, precum și regimuri hibride și autoritare.

Conform acestui criteriu, Norvegia rămâne cea mai democratică țară din lume – o poziție pe care o deține de 16 ani. Noua Zeelandă ocupă locul al doilea; următoarele patru locuri sunt ocupate de celelalte țări nordice. Cele mai multe îmbunătățiri din acest an s-au înregistrat în partea de mijloc a clasamentului.

Regiunea cu cea mai mare îmbunătățire a fost America Latină și Caraibe. După nouă ani de declin, scorurile au crescut în mai mult de jumătate din țările regiunii, ajutate de o participare politică mai mare. Această tendință se poate manifesta și în alte părți. Asia și Africa subsahariană au populații tinere, iar protestele recente din Nepal, Kenya și Madagascar au atras un număr mare de oameni în politică.

În unele țări, creșterea participării la vot s-ar putea datora într-o oarecare măsură lui Donald Trump. Alegerile de la Canada până în România au atras un număr neobișnuit de mare de alegători la urne anul trecut.

Canada a urcat cinci locuri, ajungând pe locul nouă, după cea mai mare participare la vot din ultimii peste 30 de ani. Victoria lui Mark Carney a fost considerată pe scară largă o mustrare la adresa politicii de tip MAGA. România a urcat de la un regim hibrid la o democrație defectuoasă, impulsionată de o prezență puternică la vot care a contribuit la înfrângerea unui candidat naționalist favorizat de aliații lui Trump.

Danemarca a urcat patru locuri până pe locul al treilea, ajutată de modul în care a gestionat amenințările la adresa Groenlandei, ceea ce i-a ridicat scorul pentru funcționarea guvernului.

Trump a avut efectul opus în țara sa. Eforturile de a redesenarea limitelor electorale, utilizarea armatei pentru a reprima protestele și polarizarea politică continuă au afectat scorul Americii.

Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală a perturbat funcționarea guvernului, iar încercările de a reduce la tăcere mass-media au afectat libertățile civile. America a pierdut 0,2 puncte față de anul trecut și rămâne o democrație imperfectă. Declinul îndelungat al democrației globale s-ar putea să se atenueze puțin. Dar în America, acesta nu se oprește.