Primele rezultate ale proiectului JUNO rezolvă misterul celor mai bizare elemente

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un observator gigantic din China, situat la 700 de metri în subteran, a oferit primul său rezultat științific major.

Observatorul Subteran de Neutrini din Jiangmen (JUNO) a obținut măsurători de o precizie remarcabilă asupra comportamentului unora dintre cele mai evazive particule din univers, aducând cercetătorii mai aproape de rezolvarea misterului masei acestora.

Rezultatul de debut al JUNO a fost publicat în Nature. Utilizând 59 de zile de date colectate la finele anului 2025, Colaborarea JUNO, condusă de Institutul de Fizică a Energiilor Înalte din Beijing, a măsurat cu precizie doi parametri fundamentali ai oscilației neutrinilor.

Analiza a redus incertitudinile din aceste măsurători cu un factor de 1,6 față de experimentele din ultimele decenii.

Un observator gigantic din China, situat la 700 de metri în subteran

Neutrinii se numără printre cele mai misterioase particule elementare. Ele nu au sarcină electrică și posedă mase extrem de mici. În plus, interacționează doar foarte slab cu materia, permițându-le să treacă prin Pământ, clădiri și corpuri umane în fiecare secundă, fără a lăsa urme.

Obiectivul principal al JUNO este determinarea ordonării masei neutrinilor (ierarhia greutăților acestora), o întrebare esențială nerezolvată în fizică.

De asemenea, experimentul dorește să măsoare trei dintre cei șase parametri de amestecare ai neutrinilor cu o precizie mai bună de 1%, studiind particule provenite de la supernove, din interiorul Pământului, de la Soare și din atmosferă.

Neutrinii, printre cele mai misterioase particule elementare

Oamenii de știință au lăudat performanța detectorului. Profesorul Arthur McDonald, laureat al Premiului Nobel în 2015, a declarat că JUNO și-a îndeplinit obiectivele de proiectare, obținând o radiopuritate excepțională și o rezoluție energetică remarcabilă, scrie SciTechDaily.

La baza observatorului se află un detector cu scintilator lichid cu o masă efectivă de 20.000 de tone, scufundat într-un bazin cu apă adânc de 44 de metri. O sferă uriașă din acrilic susține peste 45.000 de tuburi fotomultiplicatoare (PMT).

Când neutrinii interacționează cu scintilatorul, produc sclipiri minuscule de lumină, transformate de PMT-uri în semnale electrice din care cercetătorii extrag energia particulelor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Neutrinii ar putea explica de ce materia a supraviețuit după Big Bang

Neutrinii ar putea fi cheia pentru studierea nucleului Soarelui

Neutrinul cu cea mai mare energie detectată vreodată a depășit recordul cu 3.500%

Sursa misterioasă a neutrinilor, descoperită în sfârșit de astrofizicieni