„Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Atunci când Soarele va muri, steaua noastră se va dilata până când va deveni de sute de ori mai mare decât în prezent, înghițind planetele cele mai apropiate. Cu toate acestea, Pământul ar putea scăpa de această soartă infernală, conform unor modele de evoluție stelară de ultimă generație.

Noul studiu oferă o speranță neașteptată pentru viitorul planetei noastre, despre care se credea că este condamnată la o distrugere certă într-un infern termonuclear peste câteva miliarde de ani.

În prezent, Soarele este o stea pitică galbenă cu o durată de viață stabilă estimată la 10 miliarde de ani. Însă, în aproximativ 5 miliarde de ani, își va epuiza hidrogenul din nucleu și va începe să fuzioneze acest element într-un înveliș extern. Acest lucru îl va transforma într-o gigantă roșie, iar apoi într-o stea și mai mare din ramura gigantă asimptotică (AGB), înainte de a deveni o pitică albă.

Studiul, publicat în revista Astronomy & Astrophysics, a reevaluat acest scenariu apocaliptic combinând modele matematice cu observarea unei stele muribunde din apropiere.

Când Soarele va ajunge în ultimele etape ale evoluției sale, Pământul va fi prins la mijloc între două forțe cosmice concurente. Mai exact, pe măsură ce Soarele se va umfla, atracția sa gravitațională mareică va tinde să tragă Pământul spre interiorul atmosferei sale stelare incandescente.

O speranță neașteptată pentru viitorul planetei noastre

În fazele sale expansioniste, Soarele își va expulza straturile exterioare în spațiu sub formă de vânt stelar puternic. Devenind mai ușor, controlul său gravitațional va slăbi, permițând Pământului să migreze pe o orbită mai îndepărtată și mai sigură.

„Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat între aceste două efecte”, explică Mats Esseldeurs, doctorand la Institutul de Astronomie al KU Leuven din Belgia și autor principal al studiului. „Dacă interacțiunile mareice domină, Pământul este înghițit. Dacă pierderea de masă domină, Pământul scapă pe o orbită mai largă.”

Pentru a înțelege cum va înclina balanța, astronomii au studiat L2 Puppis, o stea gigantă aflată la 200 de ani-lumină distanță, care a fost cândva similară Soarelui. L2 Puppis pierde în prezent cantități uriașe de materie (până la o milionime din masa solară pe an), formând un disc de praf în care se află o exoplanetă masivă.

Un echilibru delicat

Pe baza observațiilor realizate la L2 Puppis și a calculelor gravitaționale avansate, modelele actualizate arată că Pământul se va deplasa chiar dincolo de raza maximă de expansiune a Soarelui, reușind să supraviețuiască.

„Cea mai mare incertitudine nu mai provine din calculele mareice, ci din cantitatea exactă de masă pe care o va pierde viitorul Soare”, a adăugat Esseldeurs.

Totuși, dacă Pământul are o șansă de scăpare, vecinii noștri nu vor avea aceeași baftă. Simulările confirmă că Mercur și Venus vor fi complet mistuite de flăcările stelei noastre.

Destinul exact al planetelor din sistemele bătrâne va fi clarificat și mai mult odată cu lansarea misiunii spațiale PLATO a Agenției Spațiale Europene, programată pentru anul viitor, care va căuta exoplanete asemănătoare Pământului în jurul unor stele aflate la finalul vieții, scrie LiveScience.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce s-a putut vedea în atmosfera Soarelui chiar înaintea unei erupții colosale de clasă X9?

Soarele bate ca o inimă și asta ar putea afecta Pământul mai mult decât credeam

Jupiter nu orbitează, de fapt, în jurul Soarelui. Iată explicația!

Un cercetător NASA sugerează că am putea transforma Soarele într-un telescop gigantic