România a depășit pragul de 50% la „analfabetism funcțional” în Matematică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Rezultatele PISA 2025 aduc un nou semnal de alarmă pentru sistemul de educație din România. 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, iar la Citire procentul ajunge la 48%. La Științe, 46% dintre elevi sunt sub nivelul de bază.

Pentru prima dată, România depășește pragul de 50% în ceea ce privește elevii care nu ating nivelul 2 la Matematică, considerat de OCDE nivelul minim de competență pentru această disciplină.

Doar 48% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 la Matematică, față de o medie de 65% în statele OCDE. În consecință, 52% se situează sub acest prag.

Situația este considerabil mai slabă decât media organizației și indică faptul că mai mult de jumătate dintre adolescenții de 15 ani întâmpină dificultăți atunci când trebuie să folosească matematica în situații practice relativ simple.

La nivelul 2, elevul trebuie să poată, între altele, să recunoască modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic, să compare variante sau să efectueze operațiuni precum conversia unor prețuri într-o altă monedă.

În dezbaterea publică, elevii situați sub nivelul 2 sunt frecvent incluși în categoria celor afectați de „analfabetism funcțional”. OCDE nu folosește însă acest termen ca denumire oficială a categoriei: indicatorul măsoară elevii care nu ating nivelul minim de competență.

O deteriorare și mai accentuată față de ediția precedentă apare la Citire.

În România, 54% dintre elevi au reușit să atingă cel puțin nivelul 2, comparativ cu 74% în medie în statele OCDE. Prin urmare, 46% dintre elevii români sunt sub nivelul minim la Științe.

Un elev care atinge nivelul 2 poate, cel puțin, să identifice explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și să folosească informațiile disponibile pentru a decide, în cazuri simple, dacă o concluzie este susținută de date.

Diferența dintre România și media OCDE ajunge astfel la 20 de puncte procentuale în privința elevilor care ating competențele minime.

Doar 52% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2, în condițiile în care media OCDE este de 69%. Asta înseamnă că 48% dintre adolescenții români testați nu ating nivelul minim de competență la Citire.

La acest nivel, un elev trebuie să poată identifica ideea principală a unui text de lungime moderată, să găsească informații pe baza unor criterii explicite și să reflecteze asupra scopului sau formei unui text atunci când i se solicită acest lucru.

Diferența față de media OCDE este de 17 puncte procentuale.

Problema este cu atât mai importantă cu cât OCDE avertizează că, la nivel internațional, Citirea a fost domeniul cu cea mai puternică deteriorare. Între 2015 și 2025, scorurile medii la Citire au scăzut cu 28 de puncte în țările OCDE, iar organizația atrage atenția inclusiv asupra dificultăților elevilor de a evalua informațiile, de a conecta surse diferite și de a gândi critic în raport cu ceea ce citesc.

Comparația cu PISA 2022 arată o creștere a ponderii elevilor cu rezultate sub nivelul 2 în toate cele trei domenii.

În 2022, rezultatele pentru România erau:

• Matematică: 48,6% dintre elevi sub nivelul 2;
• Citire: 41,7%;
• Științe: 44%.

Comparativ cu 2015, ponderea elevilor aflați sub nivelul 2 a crescut în România cu 12 puncte procentuale la Matematică, nouă puncte la Citire și șapte puncte la Științe.

Problema sistemului românesc nu este doar numărul mare al elevilor aflați sub nivelul minim. România are și o proporție redusă a elevilor care ajung la nivelurile cele mai ridicate ale evaluării.

La Matematică, numai 4% dintre elevii români sunt performeri de nivel 5 sau 6, comparativ cu 8% în media OCDE. La Științe, proporția este de 2%, față de 7% în OCDE. La Citire, numai 1% dintre elevii români ajung la nivelul 5 sau mai sus, comparativ cu 6% în statele OCDE.

La nivelurile superioare, elevii sunt capabili să rezolve probleme complexe, să lucreze cu concepte abstracte, să diferențieze informații și opinii și să aplice autonom cunoștințele în situații nefamiliare.

Un decalaj uriaș între elevii avantajați și cei dezavantajați
Datele PISA 2025 scot din nou în evidență una dintre problemele structurale ale educației românești: influența foarte mare a mediului socio-economic asupra performanței școlare.

Elevii români aflați în sfertul cel mai avantajat din punct de vedere socio-economic au obținut la Științe un scor cu 122 de puncte mai mare decât elevii din sfertul cel mai dezavantajat.

În media OCDE, diferența este de 85 de puncte.

Mai mult, statutul economic, social și cultural explică 22% din variația performanțelor la Științe în România, aproape dublu față de media OCDE, de 12%.

OCDE constată și că între 2015 și 2025 decalajul de performanță dintre elevii avantajați și cei dezavantajați s-a mărit în România. Performanțele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce rezultatele celor avantajați au rămas stabile.

PISA 2025 a introdus și o evaluare dedicată „Învățării în lumea digitală”, care măsoară capacitatea elevilor de a construi cunoștințe și de a rezolva probleme cu ajutorul instrumentelor computaționale.

Pentru acest domeniu, nivelul de referință este nivelul 3, nu nivelul 2 utilizat la Matematică, Citire și Științe. 57% dintre elevii români se situează sub acest prag, potrivit rezultatelor PISA 2025.

OCDE precizează că România are un scor mediu la rezolvarea computațională a problemelor inferior mediei organizației. Evaluarea urmărește inclusiv capacitatea elevilor de a folosi modele și simulări, de a realiza experimente, de a analiza date și de a utiliza instrumente digitale pentru găsirea unei soluții.

PISA 2025 oferă și una dintre cele mai ample imagini de până acum asupra utilizării inteligenței artificiale de către adolescenți.

În România, 40% dintre elevii de 15 ani spun că folosesc chatboți AI pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână, comparativ cu 46% în media OCDE.

33% utilizează AI pentru o documentare preliminară asupra unui subiect, 31% pentru a rezuma texte pe care trebuie să le citească și 33% pentru redactarea unor texte destinate temelor. Doar 9% spun că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată chatboți AI pentru activitățile școlare analizate de PISA.

Datele internaționale arată însă o relație complicată între utilizarea AI și rezultate. OCDE constată că elevii care folosesc inteligența artificială pentru anumite sarcini școlare, precum rezumarea, redactarea sau documentarea, tind să aibă rezultate mai slabe la Științe decât cei care nu folosesc AI în aceste moduri. Organizația atrage însă atenția că asocierea nu demonstrează automat o relație de cauzalitate.

În România, 29% dintre elevi spun că în majoritatea sau în toate orele de Științe colegii sunt distrași de folosirea dispozitivelor digitale, procent apropiat de media OCDE, de 28%.

Efectul asociat performanței este însă mai puternic în România: elevii care declară această distragere obțin în medie cu 18 puncte mai puțin la Științe decât cei care nu raportează problema, după luarea în calcul a profilului socio-economic.

În paralel, interdicțiile privind telefoanele mobile au devenit mult mai răspândite. 49% dintre elevii români sunt în școli unde directorii declară că utilizarea telefoanelor mobile este interzisă în incinta unității, comparativ cu numai 22% în 2022.

PISA indică și probleme importante legate de participarea la cursuri.

În cele două săptămâni dinaintea testării:

• 33% dintre elevii români au spus că au lipsit cel puțin o zi întreagă de la școală, față de 22% în media OCDE.
• 39% au lipsit de la cel puțin o oră de curs, comparativ cu 24% în OCDE.
• Iar 65% au declarat că au întârziat la școală cel puțin o dată, față de o medie OCDE de 50%.

Interesant este că absenteismul raportat este mai redus decât în 2022, când 46% dintre elevii români declarau că lipsiseră cel puțin o zi și 60% că săriseră cel puțin o oră de curs.

PISA – Programme for International Student Assessment – nu verifică în primul rând cât de bine au memorat elevii materia predată în programa școlară.

Evaluarea OCDE urmărește capacitatea tinerilor de 15 ani de a folosi ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme și situații apropiate de viața reală. Testarea analizează competențele la Științe, Matematică și Citire, iar PISA 2025 a inclus și domeniul „Învățarea în lumea digitală”.

La nivel internațional, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au susținut testarea, reprezentând aproximativ 33 de milioane de tineri de 15 ani. PISA 2025 a avut Științele drept domeniu principal.

Înainte de testare, Ministerul Educației anunța selectarea unui eșantion de 10.362 de elevi de 15 ani din 321 de unități de învățământ, din mediul urban și rural. Dintre aceștia, 1.477 învățau în limba maghiară.

Fișa finală publicată de OCDE precizează că 7.725 de elevi din 322 de școli au completat evaluarea, eșantionul reprezentând aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani, respectiv circa 76% din populația acestei categorii de vârstă din România.

România a participat în premieră și la evaluarea competențelor de limba engleză. Rezultatele pentru această componentă vor fi publicate în 2027.

Rezultatele PISA 2025 sunt prezentate marți și în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. La eveniment participă ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, reprezentanți ai ministerului și experți în educație, iar directorul pentru Educație și Competențe al OCDE, Andreas Schleicher, transmite un mesaj video.