Inteligența Artificială a rezolvat o problemă de matematică veche de 80 de ani. Pe 20 mai 2026, un grup de cercetători a anunțat că un sistem de Inteligență Artificială (AI) a rezolvat o problemă matematică deschisă de aproape 80 de ani: celebra conjectură a distanței unitare formulată de Paul Erdős. Rezultatul, validat ulterior de experți, a atras atenția nu doar prin importanța sa, ci și prin faptul că demonstrația a fost obținută cu ajutorul unui sistem AI.
Inteligența Artificială a rezolvat o problemă de matematică veche de 80 de ani. Conjectura încerca să stabilească numărul maxim de perechi de puncte aflate la aceeași distanță într-un plan. Deși majoritatea matematicienilor credeau că afirmația lui Erdős este corectă, sistemul AI nu a demonstrat-o, ci a găsit un contraexemplu, arătând că aceasta era, de fapt, falsă.
Matematicianul Noga Alon, de la Universitatea Princeton (SUA), consideră că rezultatul este unul dintre cele mai spectaculoase produse până acum de AI în matematică. El spune că apar tot mai des demonstrații asistate de AI, iar acest lucru schimbă deja modul în care se desfășoară cercetarea.
Totuși, nu toți specialiștii privesc evoluția cu entuziasm. Thomas Chen, matematician la Universitatea Texas din Austin (SUA), susține că AO-ul poate avea un rol important în cercetare, însă acesta trebuie definit cu grijă. În opinia sa, folosirea unui sistem de tip „cutie neagră”, al cărui mod de funcționare nu este pe deplin înțeles, ridică probleme pentru o disciplină bazată pe logică și transparență.
Potrivit cercetătorilor, AI-ul a reușit acolo unde oamenii au eșuat deoarece a combinat rapid cunoștințe din domenii diferite ale matematicii și a explorat ipoteze pe care puțini specialiști le-ar fi luat în calcul. În plus, nu renunță la o idee doar pentru că pare improbabilă sau necesită foarte mult timp de analiză.
Chiar și așa, Inteligența Artificială este departe de a fi infailibilă. Ea poate interpreta greșit rezultate, poate cita lucrări inexistente sau poate genera demonstrații incorecte. Din acest motiv, matematicienii subliniază că orice rezultat trebuie verificat cu atenție înainte de a fi acceptat.
Chen face și o diferență importantă între programele clasice folosite de decenii în matematică și modelele moderne de AI. În cazul software-ului tradițional, algoritmii sunt cunoscuți și pot fi analizați pas cu pas. În schimb, funcționarea internă a modelelor AI rămâne în mare măsură opacă, inclusiv pentru creatorii lor, scrie IFL Science.
Această lipsă de transparență i-a determinat pe peste 3.000 de matematicieni și oameni de știință să semneze recent Declarația de la Leiden, care avertizează că adoptarea fără spirit critic a Inteligenței Artificiale ar putea afecta valori fundamentale ale matematicii, precum claritatea, verificabilitatea și autonomia cercetării.
Atât Chen, cât și Alon cred însă că AI-ul va deveni inevitabil parte din activitatea matematicienilor. Ei consideră că provocarea nu este dacă aceste instrumente vor fi folosite, ci cum pot fi înțelese și controlate. În cele din urmă, spun ei, matematica nu înseamnă doar demonstrarea unor teoreme, ci și formularea întrebărilor potrivite, dezvoltarea unor concepte noi și găsirea unor idei originale, aspecte în care oamenii continuă să aibă rolul principal.
Problema rezolvată de Inteligența Artificială este disponibilă pe site-ul OpenAI.
Celebra și bizara „Planetă Roz” ar putea ascunde nori de sare, arată un nou studiu
Un studiu bizar propune existența unor forme de conștiență pe care nici nu ni le-am putea imagina
Cercetătorii ar fi detectat prima semnătură a orizontului de evenimente al unei găuri negre
La scară mare, Universul ar trebui să arate la fel în toate direcțiile, dar nu o face. De ce?