Datele recente despre clima globală arată că Pământul dă semne de destabilizare rapidă

Un nou raport privind starea climei globale arată că șapte dintre cei 16 indicatori considerați esențiali pentru evaluarea sănătății planetei se află la niveluri extreme record, în timp ce alții prezintă semne de accelerare sau schimbări bruște, relatează CBS News.

Studiul, publicat miercuri în revista științifică BioScience, analizează indicatori precum concentrațiile gazelor cu efect de seră, temperaturile globale, masa ghețarilor, starea oceanelor, incendiile de vegetație și dezechilibrul energetic al Pământului.

Acesta din urmă reprezintă diferența dintre energia absorbită de planetă și cea pe care o emite înapoi în atmosferă.

Clima Pământului intră într-un teritoriu necunoscut

Cercetătorii avertizează că sistemul climatic al planetei „pătrunde tot mai adânc într-un teritoriu necunoscut”.

„Sistemele care susțin viața pe Pământ sunt împinse dincolo de limitele stabile, iar schimbările se desfășoară mai rapid decât capacitatea noastră de a răspunde”, se arată în raport.

„La nivel global, căldura extremă, inundațiile, secetele, furtunile și incendiile de vegetație nu mai sunt evenimente rare, ci caracteristici definitorii ale unei planete în schimbare”, au avertizat autorii.

Anul 2026, marcat de temperaturi record

Luna iulie 2026 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Statele Unite continentale, iar țara a traversat cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor.

La nivel global, temperaturile oceanelor au atins noi recorduri în iulie, în timp ce concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii două milioane de ani.

Valurile de căldură au afectat puternic Europa, unde au provocat aproximativ 14.000 de decese, potrivit estimărilor, dar și regiuni întinse din Statele Unite, unde temperaturile ridicate au alimentat incendii de vegetație care au distrus milioane de acri de teren.

Cercetătorii avertizează că schimbările climatice par să se accelereze, iar efectele lor devin tot mai intense.

În 2025, recifele de corali au devenit primul sistem de mediu de pe Pământ care a atins un punct critic climatic, cercetătorii avertizând că pagubele ar putea fi permanente.

Încălzirea globală se accelerează

Potrivit raportului, ritmul încălzirii globale a crescut considerabil în ultimele decenii.

Între 1880 și 1970, temperatura medie globală creștea cu aproximativ 0,05 grade Celsius pe deceniu. Ritmul a ajuns la 0,19 grade Celsius între 1970 și 2010 și la 0,36 grade Celsius pe deceniu în perioada 2010-2024.

Această accelerare sporește riscul depășirii unor puncte critice, dincolo de care ecosistemele nu își mai pot reveni, și poate destabiliza echilibrul dintre acestea.

De exemplu, topirea permafrostului și incendiile de vegetație pot elibera gaze cu efect de seră, care contribuie la încălzirea suplimentară a planetei. Aceasta poate declanșa, la rândul său, noi emisii, într-un proces care se alimentează singur.

Pierderea gheții marine, degradarea ecosistemelor și creșterea emisiilor de carbon ar putea produce efecte similare, într-un scenariu în care încălzirea globală scapă tot mai mult de sub controlul oamenilor.

„Asistăm la destabilizarea rapidă a sistemului climatic al Pământului. Acesta nu mai este un avertisment pentru viitor, ci un diagnostic al prezentului”, au declarat cercetătorii.

Energia regenerabilă avansează, dar progresele sunt insuficiente

Raportul evidențiază și unele evoluții pozitive, în special creșterea utilizării energiei regenerabile.

Totuși, aceste progrese sunt însoțite de tendințe îngrijorătoare privind arderea combustibililor fosili și emisiile de gaze cu efect de seră, principalele cauze ale schimbărilor climatice extreme.

Cercetătorii subliniază că măsurile adoptate până acum „rămân mult sub amploarea și ritmul necesare pentru stabilizarea sistemului climatic al Pământului”.

„Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea eficientă, protejarea ecosistemelor și schimbările profunde la nivelul societății rămân esențiale pentru diminuarea riscurilor climatice și asigurarea unui viitor mai rezilient și mai durabil”, au concluzionat autorii raportului.