ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI: Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare „fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Istoricul Liviu Zgârciu a povestit că Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.

Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.

„Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii – n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia”, a explicat Zgârciu.

În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.

Liviu Zgârciu a spus că lucrul cel mai trist este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

Istoricul spune că, în 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să cumpere de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

„Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice, dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clişee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecţionate. Cu banii primiţi de la muzeu, Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967″, a spus Zgârciu.

Samoilă Mârza a reuşit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 – manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.

Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curţii Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.

Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă de „fotograful Unirii” îşi mai amintesc doar istoricii.

Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare şi timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidenţă, nu e marcat şi nici îngrijit.

Pe micul monument funerar de la căpătâiul marelui fotograf se pot vedea una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 Decembrie 1918 şi urmele somaţiei lipite de administratorii cimitirului, prin care anunţau exhumarea pentru neplata taxei de concesiune.

Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Descoperă te invită să citeşti mai multe materiale dedicate istoriei tumultoase a românilor şi a formării statului nostru:

Palatul Cotroceni. De peste 300 de ani reşedinţă pentru domnitori şi regi, sediu pentru preşedinţii României şi locul unde s-au luat mari decizii pentru ţară. Regina Maria şi-a pus cea mai mare amprentă asupra lui

Vasile Niculescu, eroul anonim al Marii Uniri. Aviatorul care a zburat la -40 de grade deasupra Carpaţilor cu documente cruciale pentru întregirea ţării

Regina Maria a României, „împărăteasa tuturor românilor”

Momentele cheie ale Marii Uniri. Cursul evenimentelor care a dus la întregirea României acum 100 de ani. ”Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale un triumf al libertăţii omeneşti”

Ce reprezintă Marea Unire de la 1918 pentru români

O comoară veche de un secol: documentele Marii Uniri de la 1918

Cum a fost sărbătorită prima zi naţională a României, la 1 decembrie 1990? De ce a fost huiduit Coposu – VIDEO

Ce s-a întâmplat mai exact la 1 decembrie 1918? Mărturia poetului Lucian Blaga

Intenţiile mai puţin cunoscute ale artizanilor Marii Uniri de la 1918. ”Vreau Transilvania, dar fără transilvăneni!”

O scurtă istorie a zilei noastre naţionale. Cum l-au sfidat comuniştii pe Regele Mihai cu 23 august – VIDEO

Mihai Viteazu nu a fost primul protagonist al unirii românilor. Un spaniol şi un ungur i-au luat-o înainte. O istorie mai puţin ştiută

România înainte de 1 Decembrie. Adevărul din spatele încercărilor de UNIRE

Descoperă îţi prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 1 Decembrie:

1743 – S-a născut chimistul şi mineralogul Martin Heinrich Klaproth, fondatorul chimiei anorganice (m. 1 ianuarie 1817)

1761 – S-a născut Marie Tussaud, fondatoarea „Muzeului figurilor de ceară” din Londra (m. 16 aprilie 1850)

1866 – A încetat din viaţă Sir George Everest, alpinist şi geodez britanic; a condus Serviciul geodezic al Indiei şi a realizat cartografierea ţării. În onoarea lui, cel mai înalt vârf de munte de pe Terra, Chomolunga din Munţii Himalaya, i-a purtat numele, din 1865 (n. 4 iulie 1790)

1883 – A încetat din viaţă criticul şi istoricul literaturii italiene Francesco De Sanctis (n. 28 martie 1817)

1892 – S-a născut scriitorul Cezar Petrescu, membru titular al Academiei Române (romanele: „Întunecare”, „Calea Victoriei”, „Năluca”) (m. 9 martie 1961)

1911 – S-a născut prozatorul şi memorialistul Ieronim Şerbu, cel care a fondat, împreună cu Dan Petraşincu revista „Discobolul” (volumele de nuvele: „Dincolo de tristeţe”, „Oamenii visează pâine”) (m. 8 decembrie 1972)

1918 – S-a născut scriitoarea Ludmila Ghiţescu („A căzut o stea”, „Miez de anotimp”) (m. 2 ianuarie 1991)

1920 – Municipalitatea din Braşov donează Castelul Bran reginei Maria a României.

1931 – S-a născut Johnny Răducanu, pianist, compozitor şi interpret de jazz.

1960 – A încetat din viaţă Ion Vasilescu – dirijor şi compozitor de muzică uşoară, muzică de film şi de teatru; este autorul unor şlagăre precum: „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara”, „Hai acasă, puişor”, „Habar n-ai tu” (n. 4 noiembrie 1903)

1963 – Reprezentanţele diplomatice ale României şi Marii Britanii au fost ridicate la rangul de ambasade.

1973 – A încetat din viaţă David Ben Gurion, om politic israelian, unul dintre cei care au militat pentru întemeierea Statului Israel (1948), a fost primul premier al noului stat (1948-1953; 1955-1963) (n. 16 octombrie 1886)

1977 – A încetat din viaţă Petre Constantinescu-Iaşi, istoric şi om politic, membru al Academiei Române; a participat, ca membru al comitetului de coordonare, la realizarea primului tratat de „Istoria României” (1964) (n. 25 noiembrie 1892)

1990 – La Alba Iulia, pe platoul Românilor, sub egida Parlamentului, a avut loc o adunare populară consacrată desăvîrşirii României Mari, de la 1 Decembrie 1918. Au fost prezente cele mai importante personalităţi politice, religioase, militare, din cadrul SRI, veterani de război. Cu acest prilej a fost citită Declaraţia solemnă a Parlamentului României, şi a avut loc loc un tedeum cu participarea tuturor cultelor.

1998 – S-a stins din viaţă, în noaptea de 1 spre 2 decembrie, la Mănăstirea Sihăstria, Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa (scrieri: „Călăuza în credinţa ortodoxă”, „Valoarea sufletului. Predici actuale”) (n. 10 aprilie 1912)

2000 – Miniştrii de Interne şi ai Justiţiei din statele UE au decis ridicarea necondiţionată a vizelor pentru Bulgaria, urmând ca în cazul României vizele să fie ridicate după ce Bucureştiul răspunde chestionarelor şi comisia va întocmi un raport analizat în martie 2001.

2001 – A încetat din viaţă Robert Scipion, creatorul careurilor de cuvinte încrucişate.

2004 – A încetat din viaţă prinţul Bernhard al Olandei, tatăl reginei Beatrix (n. 29 iunie 1911).