Astronomii ar fi detectat semnale de la prima coliziune cunoscută de stele neutronice din galaxia noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Coliziunile dintre stelele neutronice reprezintă unele dintre cele mai violente evenimente din univers, fiind responsabile pentru formarea majorității elementelor grele, cum ar fi aurul, platina sau metalele rare esențiale vieții.

Cu toate acestea, deși dovezile prezenței lor abundă în compoziția Pământului, nicio kilonovă nu a fost identificată direct în Calea Lactee. Un nou studiu trimis spre publicare în The Astrophysical Journal Letters ar putea schimba această situație.

O echipă internațională de cercetători sugerează că vestigiul HESS J1507−622, o sursă atipică de raze gamma descoperită în 2009, ar putea fi prima rămășiță de kilonovă din galaxia noastră.

Situat la o distanță cuprinsă între 12.000 și 47.000 de ani-lumină de Pământ, obiectul cosmic a intrigat astronomii de mai bine de un deceniu din cauza emisiilor sale constante de raze gamma, care nu sunt însoțite de semnale obișnuite în raze X sau unde radio.

Unele dintre cele mai violente evenimente din Univers

Stelele neutronice sunt nuclee ultra-dense rămase în urmă după explozia unor supernove masive.

Când două astfel de stele gravitează una în jurul celeilalte, fuziunea lor declanșează o kilonovă, o explozie luminoasă care eliberează într-o fracțiune de secundă o cantitate uriașă de energie și o izbucnire scurtă de raze gamma.

Modelele teoretice anterioare propuneau că razele gamma ar proveni din accelerarea protonilor ejectați în mediul interstelar. Cu toate acestea, accelerația protonilor ar fi necesitat o energie mult mai mare decât cea eliberată de o kilonovă tipică, scrie IFLScience.

Un laborator astronomic unic

Noul studiu oferă o ipoteză mai plauzibilă: kilonova a accelerat electroni, fiind de peste 1.800 de ori mai ușori decât protonii, la energii extrem de mari, generând emisiile de raze gamma observate în prezent.

Dacă ipoteza va fi confirmată de date suplimentare, HESS J1507−622 va deveni prima rămășiță de kilonovă cunoscută din Calea Lactee, provenind de la o explozie masivă care a avut loc, din perspectiva noastră, acum 200 până la 3.000 de ani.

Descoperirea oferă un laborator astronomic unic pentru a înțelege mai bine modul în care fuziunea stelelor neutronice îmbogățește galaxiile cu elemente chimice grele.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Moment fără precedent în astronomie: Ce s-a observat în jurul unei stele neutronice?

A fost măsurată pentru prima oară viteza jeturilor unei stele neutronice

Astronomii au descoperit stele neutronice masive care au trăit și murit într-o clipită

Astronomii au observat elemente grele care s-au format în timpul ciocnirii a două stele neutronice