Astronomii au observat elemente grele care s-au format în timpul ciocnirii a două stele neutronice

Analiza iniţială a datelor obţinute a indicat că aceste elemente grele s-au format în urma ciocnirii. Totuşi, pentru a confirma această descoperire, oameni de ştiinţă au realizat o analiză suplimentară şi au descoperit şi urme de stronţiu, un metal alacalin cu numărul atmic 38, potrivit Science Alert.

„Ştim acum că procesele care au creat elementele s-au petrecut mai ales în stele obişnuite, în explozii de supernove sau în straturile exterioare ale stelelor vechi. Dar, până acum, nu ştiam locaţia procesului final, nedescoperit, cunoscut sub numele de captura rapidă de neutroni, care a creat elementele mai grele din tabelul periodic”, a explicat astrofizicianul  Darach Watson, de la Universitatea Copenhaga (Danemarca).

• Ajutorul oferit la teme nu-i ajută pe copii atât de mult cât cred unii părinți
• Două virusuri comune se aliază pentru a declanșa Alzheimer, sugerează studiile

În cazul elementelor uşoare, hidrogen şi heliu, ştim că acestea s-au format relativ uşor, în miezul stelelor, acolo fuziunea elementelor a permis alimentarea reacţiilor care au dat naştere unor noi elemente până la fier. Fuziunea fierului, element chimic cu numărul atomic 26, nu mai oferă energie suplimentară care să ducă la formarea unor noi elemente. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că orice element mai greu decât fierul trebuie să se formeze într-un mediu în care neutronii pot fi adăugaţi foarte rapid la nucleu atomic, înainte ca degradarea radioactivă să intervină şi să ducă la disiparea neutronilor. În aceste condiţii, o supernovă, o stea masivă aflată la sfârşitul vieţii, oferă mediul propice, bogat în neutroni, în care elementele mai grele decât fierul se pot forma.

Observarea modului în care diferite elemebte se pot forma în condiţiile extreme ale ciocnirii a două stele neutronice este posibilă datorită faptului că diferitele elemetele absorb unde de lumini specifice, ceea ce face posibilă identificarea acestora. Pe lângă datele obţinute din observaţiilor realizate asupra GW 170817, cercetătorii au studiat şi spectrul luminos sintetic, pentru a putea înţelege mai bine datele. Astfel, oamenii de ştiinţă au putut observa că, pe lângă aur, uraniu şi platină, ciocnirea a dus la formare unei cantităţi mari de stronţiu.

„Aceasta este prima dată când putem asocia direct materialul nou creat format prin captarea de neutroni cu o fuziune de stele neutronice”, a explicat Camilla Juul Hensen, cercetătoare a Institutului Max Plank pentru Astronomie.

Studiul a fost publicat în Nature.

Citeşte şi: