Primul “party” din istoria omenirii a fost o inmormantare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ziua vanau, iar noaptea petreceau; cu singura diferenta ca
oamenii primitivi benchetuiau cu carne de bou si brosca testoasa in
loc de sampanie si tartine. Iar pentru a face rost de mancare erau
nevoiti sa petreaca zile in sir la vanatoare. Din resturile a peste
300 kg de carne descoperite intr-o grota din nordul Israelului, in
Galileea, arheologii au dedus ca invitati la cea mai veche
petrecere din istoria omenirii au fost intre 35 si 40 de
persoane, toti evident foarte infometati.

Party-ul primitiv, reconstruit de arheologii Natalie Munro de la
Universitatea Connecticut si Leore Grosman de la Universitatea din
Ierusalim, a avut loc in urma cu peste 11.500 ani. Potrivit
articolului aparut in revista PNAS, descoperirea este incununarea
unei campanii de sapaturi de un deceniu in grota Hilazon Tachtit,
care face lumina asupra unei perioade de cotitura din istoria
umana, cand viata nomada incepea sa fie treptat inlocuita de cea
sedentara, vanatoarea sa fie sustinuta de agricultura si pe langa
lupta brutala pentru supravietuire sa apara in viata oamenilor
primitivi si primele forme de arta.

Potrivit celor doua cercetatoare, banchetul a fost organizat in
realitate cu o ocazie deloc fericita: ingroparea unei femei.
Schioapa, cu malformatii, cu o inaltime de 1.50 m, si foarte
batrana pentru standardul epocii, ea trebuie sa fi fost cel mai
probabil inteleapta satului, de unde si „evenimentul”.

In grota Hilazon Tachtit, situata la 200 metri deasupra nivelului
marii si cu o vedere buna asupra Mediteranei, aflata la 14 km mai
la vest, Munro si Grosman au gasit resturile a trei exemplare de
„urus” (stramos al boului), o specie astazi disparuta, si a peste
71 broaste testoase grecesti. Aceste reptile, solitare si nu foarte
numeroase in acele vremuri, au fost evident capturate dupa multe
zile de cautari. Cateva din carapacele lor au fost in mod ordonat
ingropate in mormantul femeii, alaturi de un picior de barbat (prea
mare pentru a proveni de la o femeie), doua cranii de zibelina,
varful aripii unui vultur, o coada de bou, oasele de la bazinul
unui leopard, un pcior de porc mistret si un corn de gazela.

„Avem in fata ochilor o societate care devine tot mai complexa si
se indreapta catre acea revolutie a agriculturii care va surveni o
mie de ani mai tarziu, in epoca neolitica”, au explicat in
articolul lor Munro si Grosman, precizand ca petrecerile deja din
acele vremuri serveau la consolidarea relatiilor dintre indivizi,
integrarea diverselor comunitati de oameni si
combaterea stresului, intr-o societate care trecea prin schimbari
profunde.

Sursa: La Repubblica

CITESTE SI:

• 
  Dictionarul calatorului in timp
• 
  Ce-are a face incalzirea climei cu vanatoarea de mamuti?
• 
  Neanderthalienii erau niste duri: mancau carne de leu