“Ceasul molecular” al proceselor biologice

Dupa cum se stie, ritmurile circadiene sunt schimbari fizice,
mentale si comportamentale care urmaresc alternanta zi-noapte. De
multa vreme, cronobiologii au identificat genele care regleaza
aceste ritmuri la fiinta umana, la soareci, la drosophila
melanogaster si numeroase alte organisme; totusi, pana acum erau
necunoscute mecanismele in virtutea carora acestea interactioneaza
cu lumina ambientala.
In urma cu 15 ani, tot Aziz Sancar a descoperit o proteina umana,
denumita criptocrom, care reprezinta o componenta fundamentala a
„ceasului molecular” al mamiferelor. Respectiva proteina a fost
ulterior identificata si la drosophila, la insecte si la plante, si
s-a dovedit ca la toate organismele are functia de a „reseta”
ritmul circadian.

Utilizand ca model musculita de otet, de aceasta data
cercetatorii au purificat criptocromul si au dezvoltat un test
biochimic in masura sa arate cand si cum aceasta proteina isi
transmite semnalele. „Acum reusim sa observam proteina in actiune:
la musculite este suficienta o expunere a criptocromului la lumina
albastra timp de o milisecunda pentru a putea examina mecanismul”,
a explicat Sancar.
Cu alte cuvinte, de-acum inainte, oamenii de stiinta pot urmari
semnalele moleculare declansate de expunerea la lumina, si isi pot
verifica pe un model plauzibil diferitele ipoteze cu privire la
modalitatile de interactiune a luminii cu ritmurile circadiene.
„Stim ca ele sunt foarte importante pentru procesele biologice, si
acum noi am deschis calea in directia identificarii unor noi tinte
terapeutice pentru o gama larga de dereglari, de la jet lag la
depresie„, a mai precizat seful echipei de
cercetatori.

• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?
• Câte zile libere legale vom avea în 2026?

Sursa: Le Scienze