Ce legătură are biberonul cu autismul?

Gordon Gallup a scris într-un articol publicat în journalul
Medical Hypotheses că absenţa alăptării sau durata scurtă
a acesteia ar avea o legătură cu prezenţa tot mai răspândită a
autismului la copii.

Teoria lui se bazează pe un studiu publicat în revista
Pediatrics, efectuat în ianuarie 2011 de către alţi
cercetători şi care implica 650.000 de familii. Cercetarea
demonstra că un al doilea copil, dacă este născut la interval mai
mic de un an faţă de primul, are un risc de trei ori mai mare de a
suferi de autism. De aceea, Gallup prespune că principala cauză a
acestei afecţiuni este hrănirea cu biberonul – dar printr-un
mecanism indirect: absenţa alăptării primului copil îl expune pe
cel de-al doilea unui risc mai mare de autism.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Gallup spune că alăptarea cauzează schimbări hormonale care
inhibă ovulaţia. Prin urmare, mamele care îşi hrănesc copiii
exclusiv cu lapte matern au o probabilitate scăzută de a rămâne
însărcinate pe parcursul alăptării.

În schimb, în cazul mamelor care îşi hrănesc bebeluşii cu
biberonul, menstruaţia şi ovulaţia reapar la câteva luni după
naştere, ele putând atunci să conceapă un al doilea copil. Tocmai
de aceea, spune Gallup, riscul ca al doilea copil să fie autist este mult mai mare atunci când mamele
renunţă la alăptarea primului.

Cercetătorul recomandă mamelor ca, în cazul în care nu
alăptează, să înceapă să folosească mijloace de contracepţie curând
după naşterea bebeluşului, pentru a nu rămâne din nou însărcinate
prea devreme.

Părerile în legătură cu teoria lui Gallup sunt împărţite. Keely
Cheslack-Postava, conducătorul studiului publicat în
Pediatrics, afirmă că descoperirile ei nu au nimic în
comun cu hrănirea cu biberonul. „Ipoteza nu pare să fie relevantă,
din moment ce studiul nostru a fost efectuat pe copiii născuţi în
perioada anilor 1990, moment în care a crescut atât numărul
cazurilor de copiii autişi, cât şi al celor alăptaţi,” spune
ea.

Totuşi, cercetătoarea recunoaşte că studiul ei a reliefat o
legătură între naşterile la interval scurt una faţă de cealaltă şi
autism, dar că nu există nicio dovadă care să ateste faptul că
naşterile la interval mai mari ar preveni apariţia autismului.

În orice caz, la nivel global, intervalele scurte dintre naşteri
reprezintă o serioasă problemă de sănătate publică. În ţările slab
dezvoltate, acest fenomen contribuie la apariţia malnutriţiei şi la
creşterea mortalităţii infantile.

Sursa: Healthland