Persoanele ce suferă de anxietate se pot trata cu ajutorul computerului

Cognitive Bias Modification, sau CBM, este o terapie computerizată în care software-ul le distrage atenţia subiecţilor de la momentele de anxietate şi îi ajută să interpreteze situaţiile într-un mod mai calm. Metoda vine ca o alternativă pentru cei care nu îşi permit să meargă la un consult sau care se tem să încerce terapiile cognitive.

Studiul a fost efectuat pe 20 persoane care au beneficiat de terapie şi 12 care au beneficiat de un tratament placebo şi a inclus două tehnici de CBM pentru a trata anxietatea: una care urmăreşte să consolideze controlul subiecţilor asupra aspectelor la care sunt ei atenţi şi alta care îi învaţă să interpreteze situaţiile mai calm.

• Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
• Un test de logică extrem de simplu pentru oameni dă mari bătăi de cap Inteligenței Artificiale

Tehnica de concentrare a atenţiei îi învaţă pe subiecţi să ignore un semnal social care provoacă îngrijorare şi, în schimb, să îndeplinească o sarcină.

Pe un ecran împărţiţi, subiecţii au putut să vadă pentru câteva secunde o faţă dezgustată şi una neutră. Apoi, fiecare faţă era înlocuită de o literă, fie E, fie F. Subiecţilor li s-a cerut să spună ce literă au văzut. În cazul celor care au primit tratamentul real, întodeauna era înlocuită doar faţa care exprima neutralitate, ceea ce însemna că subiecţii trebuiau să îşi distragă atenţia de la faţa dezgustată. Pentru indivizii din grupul de control, ambele imagini se schimbau.

Cealaltă tehnică, cea de interpretare, îi încuraja pe cei care sufereau de anxietate să atribuie situaţiilor sociale interpretări inofensive. Astfel, subiecţii au fost rugaţi să spună dacă un cuvânt pe care l-au văzut pe ecran era sau nu legat de propoziţia care urma. Cei implicaţi în terapia reală vedeau fie cuvântul „amuzant”, fie „jenant”, înainte de apariţia propoziţiei: „Oamenii râd de ceva ce ai spus”. Voluntarilor li s-a spus că au răspuns corect dacă au avut o interpretare calmă şi incorect, dacă au interpretat într-un mod pesimist. Subiecţii ce au primit tratamentul placebo, în schimb, au primit cuvinte care nu aveau nicio legătură cu situaţiile de natură socială.

Pe tot parcursul celor 4 săptămâni de studiu, subiecţii şi-au raportat nivelul de anxietate, răspunzând la unele întrebări ce formau un chestionar de măsurare a anxietăţii sociale.

Rezultatele au arătat că în cazul celor care au primit terapia, nivelul lor de anxietate a scăzut de la 80 la 60, în timp ce persoanele din grupul de control nu au simţit schimbări majore.

Fără să ştie despre care grup era vorba (cel real sau cel de control), evaluatorii au judecat o altă probă la care au fost supuşi voluntarii. Aceştia au susţinut un discurs de 5 minute înainte de a începe studiul şi la finalul acestuia.

Şi în acest caz, cei care au fost supuşi terapiei au avut rezultate mult mai bune, comparativ cu cei din grupul de control, care s-au descurcat din ce în ce mai rău.

Noul studiu este prima cercetare asupra CBM ce urmăreşte măsurarea performanţelor ale comportamentului, precum vorbitul în public şi care a primit o evaluare pozitivă din partea participanţilor.

Aceast sistem va mai fi supus unor teste înainte de a putea fi recomandat pacienţilor. Totuşi, specialiştii spun că, cel puţin deocamdată, sistemul CBM nu va putea înlocui terapia convenţională.

Sursa: Futurity