Comete pe luciul apei- Jetsprint

Unii prefera sa-si cumpere masini indraznete, care gem de cai-putere, altii opteaza pentru motociclete ale caror ace de kilometraj ajung la borna 100 in mai putin de 3 secunde. Exista si garda extremistilor, care cauta cu tot dinadinsul moartea zburand in hau de pe piscuri ori fracturandu-si membrele in timp ce se dau uta cu rolele pe balustrade. Cei din Noua Zeelanda prefera insa jetsprint-ul, sport in care trasezi siaje ca naluca si, implicit, perturbi planurile ihtiologilor de a repopula apele cu pesti. Speciilor din abisuri nu le ramane decat sa-si intampine sfarsitul cu inotatoarea-n sus atunci cand vine vorba de barci mai iuti decat „fiarele“ din F1.

Cu douazeci de ani in urma, neozeelandezii si australienii puneau bazele unei competitii extrem de spectaculoase, care isi castiga, pe zi ce trece, tot mai multi adepti. Cat ai zice peste, pardon, barca, ajungi la 160 km/h, viteza la care presiunea celor 6G e resimtita precum a unui F111. Competitia de jetsprint este considerata, de departe, cel mai extrem duel care necesita prezenta unui motor V8. Destinatiile in care au loc concursurile sunt Australia, Noua Zeelanda si Statele Unite ale Americii. In primele doua tari, interesul este enorm, jetsprint-ul reprezentand poate sportul numarul unu, dupa, bineinteles, fotbalul australian, unde body-check-urile barbare par a-i pasiona peste masura chiar si pe aborigeni. SUA a importat acest show si face progrese multumita mai ales constructorului de motoare GM.

Un circuit tipic are, aproximativ, forma de elipsa, ocupa o suprafata echivalenta cu a unui teren de fotbal, canalele pe care se depasesc bolizii intre ei au latimea cuprinsa intre 4 si 8 metri (in punctele de maxim, acolo unde se dau lupte darze), iar adancimea este de 1 metru. La bordul barcutei stau driver-ul si navigatorul, care, in ordinea clasamentelor anterioare, isi negociaza cu team-urile adverse canalele (pistele) pe care le vor utiliza in cursa. Distanta dintre start si finish se parcurge in maximum un minut, interval in care iti demonstrezi maiestria pe aproape 30 de viraje brutale. In 100% dintre cazuri, doar sutimile il despart pe primul clasat de ultimul sosit. Fiecare echipa are la dispozitie trei runde de calificari pentru a convinge cronometrele ca merita sa acceada in probele de cate 16, 8, 4 si apoi, desigur, in finala.

Biposturile nu trec de testul cantarului daca inregistreaza mai mult de 600 kg si dezvolta herghelii de 1.200 de CP, cu doua sute mai multi decat Veyron-ul celor de la Bugatti. Asezarea barcii pe cursul apei se face prin sistemul de directie conventional – volan asistat de o carma la „pupa“, cu un debit de 2.800 litri/minut (sistem ce confera o manevrabilitate extraordinara). Novicii concureaza la clasa V8 900, accesul cu ambarcatiuni ale caror capacitati depasesc 900 cm3 si doua valve pe cilindru fiindu-le restrictionat. Este una dintre masurile organizatorice care diminueaza „sansele“ competitorilor de a termina cursa pe post de scafandri. Cele opt pistoane produc putin peste 500 CP.