Reviste (septembrie)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

1.O preistorie ignorata Pour la Science nr. 358, august 2007

Desi omul a aparut in Africa acum cateva milioane de ani, arheologii au considerat ca partea occidentala a continentului negru a ramas neocupata pana la inceputul Holocenului, cu 12.000 de ani in urma. In ciuda acestei convingeri, noile descoperiri arheologice in aria statului Mali au dovedit ca oamenii traiau aici cu 500.000 de ani in urma (anumite ipoteze imping aceasta data chiar cu un milion de ani in urma) si ca, de atunci, s-au succedat numeroase culturi, adesea distruse sau alungate de frecventele fluctuatii climatice. Aceasta surprinzatoare lectie de preistorie constituie tema Dosarului din prezentul numar al revistei, caruia ii completeaza filele o intreaga echipa pluridisciplinara de oameni de stiinta si de redactori ai publicatiei. Sahara a fost, in decursul timpului, teatrul unor reveniri ale conditiilor de trai favorabile si a luat aspectul unor intinderi de graminee salbatice, care au fost exploatate prin recoltari selective intensive: s-a nascut astfel o forma de economie protoagricola infloritoare. In acest context a aparut, se pare, mestesugul olaritului, cu 2.000 de ani inainte ca respectiva indeletnicire sa-si faca simtita prezenta in Orientul Apropiat. Aceasta descoperire demonstreaza faptul ca inovatiile legate de Neolitic au aparut in Africa de Vest in acelasi timp ca in alte centre „atestate“, daca nu chiar inainte. Mestesugurile au fost vreme indelungata repartizate intre mai multe grupuri specializate, in loc sa se dezvolte in sanul unei intregi comunitati. Aceasta bogatie preistorica a scapat atentiei arheologilor din numeroase motive, dar mai ales pentru ca pamanturile feruginoase din zona conserva foarte prost vestigiile. Situl care ilustreaza cel mai elocvent aceasta rasturnare teoretica privind prezenta umana timpurie este cel din Ounjougou, pe platoul din Bandiagra, in Mali.

2.Cum sa fii propriul tau android New Scientist nr. 2.614, iulie 2007
Revista dedica doua pagini captivante unui interviu cu Hiroshi Ishiguro, un excentric cercetator japonez care, anul trecut, „a facut valuri“ in randurile opiniei stiintifice mondiale construind un robot neobisnuit, care era geamanul sau perfect. Cu catava vreme inainte, realizase copia androida a surorii sale si a unui prezentator TV. In momentul de fata lucreaza la o sumedenie de alte idei, incluzand retelele de senzori capabile sa ofere robotilor infor­matii mai complete despre lumea din jur, si are de gand sa dezvolte si alte ciudatenii tehnologice, cata vreme statul japonez este dispus sa investeasca in asa ceva.

3. Atentie la pasulica! Nature nr. 7.150, iulie 2007
Pornind de la un studiu toxicologic al Acade­miei Nationale Ame­rica­ne de Stiinta, revista Nature avertizeaza asupra partii intunecate a plantei Aristolochia clematitis. Acidul aristolochic este o cauza importanta a unor disfunctio­nalitati majore ale rinichilor si este asociat adesea cu cancerul tractului urinar superior. Prezenta in campurile de grau, planta ajunge sa fie recoltata im­pre­una cu acesta; astfel, conta­mi­neaza faina si, im­pli­cit, painea. La noi, cea care produce ticalosul acid se numeste marul lupului sau cucurbetea, cucurbetica, dalac, fasolea-cioarei, lepadatoare, lingura-frumoaselor, lingura-popii, remf, omag sau, in sfarsit, pasulica.