Materialismul predispune la depresie

Noile cercetări au scos la iveală faptul că materialismul nu este doar o problemă personală, ci şi una de mediu. Indiferent de personalitate, în situaţii care activează o mentalitate de consum, oamenii prezintă aceleaşi probleme, în special persistenţa sentimentelor negative şi lipsa de implicare socială.

Rezultatele a patru experimente realizate la Northwestern University, SUA, au dus la concluzii interesante.

• Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
• Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la…

În două dintre experimente, unui grup de studenţi i s-a indus o „dispoziţie materialistă” prin alocarea unor sarcini care i-au expus pe indivizi la imagini ale unor bunuri de lux şi la cuvinte ce evocau valori legate de consum. Un alt grup a urmărit scene neutre, lipsite de bunuri de consum sau cuvinte cu conotaţii care duc cu gândul la lux. La finalul studiului, toţi participanţii au completat chestionare din care a reieşit că cei care au urmărit imagini cu maşini, bijuterii şi aparatură electronică s-au descris ca fiind mai deprimaţi decât restul participanţilor şi mai puţin interesaţi de activităţi sociale.

De asemenea, indivizii care au dat dovadă de înclinaţii spre materialism s-au dovedit a fi mult mai competitivi şi mai puţin centraţi pe investiţia într-o cauză nobilă.

În alte două experimente, participanţii au fost rugaţi să efectueze anumite sarcini, spunându-li-se că este vorba despre chestionare – unul pentru a colecta la răspunsuri de la consumatori, altul pentru răspunsuri de la cetăţeni. În primul experiment, numele particpantului apărea pe un ecranul unui computer, iar fiecare participant a fost rugat să poziţioneze, mai aproape sau mai departe de numele său, anumite cuvinte de pe ecran: unele care evocau emoţii pozitive sau negative, altele care păreau neutre din punct de vedere emoţional, dar care trimiteau cu gândul la materialism (bogăţie, putere), la stăpânirea de sine (modestie, disciplină), la autodepăşire sau la răsfăţ. Indivizii care au răspuns la „chestionarul pentru consumatori” au avut o tendinţă mai marcată de a apropia de numele lor cuvinte care reflectă valori materiale.

În ultimul experiment participanţii au fost puşi să îşi imagineze că fiecare dintre ei deţine, împreună cu alte trei persoane, o fântână şi că se confruntă cu un deficit de apă. Utilizatorii de apă erau identificaţi fie drept „consumatori”, fie drept „indivizi” sau persoane, pur şi simplu. Rezultatele au arătat că cei identificaţi drept consumatori se simţeau mai neîncrezători în capacitatea celorlalţi de a economisi apa, mai puţin responsabili la nivel individual şi mai puţin capabili să colaboreze cu ceilalţi pentru a depăşi criza.

Deşi, în ultimul timp, am început să definim cetăţenii drept consumatori, la nivel psihologic, se pare că termenii sunt percepuţi diferit, spun specialiştii.

Sursa: The Times of India