Cercetătorii avertizează: excesul de glucide ne prosteşte

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fernando Gomez-Pinilla de la Facultatea de Medicină din cadrul UCLA a explicat că siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, un lichid ieftin care are o putere de îndulcire de şase ori mai mare decât zahărul, este des întâlnit în compoziţia alimentelor procesate, inclusiv în băuturi răcoritoare, condimente şi produse pentru copii.

Gomez-Pinilla şi co-autorul studiului, Rahul Agrawal, au studiat două grupuri de şobolani care au consumat soluţie de fructoză şi apă, timp de 6 săptămâni. Unul dintre grupuri a primit, pe lângă fructoză şi apă, acizi graşi omega-3, sub formă de ulei de in şi acid docosahexaenoic (ADH), care protejează împotriva efectelor nocive ce pot iapărea la nivelul sinapselor (conexiunile chimice dintre celulele creierului, care permit memorarea şi învăţarea).

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

Înainte de începerea dietei experimentalele, animalele au fost hrănite cu mâncare specială pentru şobolani şi antrenaţi într-un labirint de două ori pe zi. Oamenii de ştiinţă au dotat labirintul cu repere vizuale menite să îi ajute pe şobolani să înveţe şi să îşi amintească drumul. După cele şase săptămâni de studiu, cercetătorii au testat capacitatea şobolanilor de a-şi aminti calea de ieşire din labirint.

„Al doilea grup de şobolani a navigat mult mai rapid prin labirint, comparativ cu cei care nu au primit acizi graşi omega-3. Animalele din primul grup au fost mai lente, iar creierele lor au arătat un declin al activităţii de la nivelul sinapselor. Celulele lor cerebrale nu au putut trimite semnala de la una la alta, în mod corespunzător, perturbând capacitatea şobolanilor de a gândi şi de a-şi aminti traseul învăţat cu 6 săptămâni în urmă”, a declarat Gomez-Pinilla.

Mai mult, şobolanii care nu au primit ADH au prezentat semne de rezistenţă la insulină, hormonul care controlează nivelul zahărului din sânge şi care reglează şi funcţia sinaptică din creier. O analiză a ţesutului cerebral al acestor şobolani a scos la iveală faptul că insulina şi-a pierdut mult din capacitatea de a influenţa celulele creierului.

„Descoperirile noastre sugerează că un consum regulat al ADH protejează creierul împotriva efectelor nocive ale fructozei. Este ca atunci când economiseşti bani la bancă. Vrei să construieşti rezerve pentru creierul tău pentru a le utiliza atunci când e nevoie de combustibil necesar în lupta cu bolile”, e încheiat Gomez-Pinilla.

Sursa: Eurek Alert