Dorinţa de a cuceri Everestul duce la formarea unor cozi de sute de persoane (VIDEO)

Alpiniştii se înghesuie pe cel mai înalt munte din lume pentru a profita de perioada de primăvară, ideală pentru căţărat piscul de 8.848 de metri. Acestea sunt singurele săptămâni în care curenţii de aer puternici, ce se dezlănţuie în restul anului asupra muntelui, se domolesc. 

În weekendul trecut 150 de alpinişti au cucerit cel mai înalt vârf de pe Terra înainte ca o furtună puternică să se abată asupra muntelui. 

• Cum pot duce sărbătorile la conflicte în familie? Sfaturile unui psiholog
• Parola prea ușoară care a fost interzisă de Guvernul Marii Britanii

Numărul mare de persoane ce încearcă să urce pe munte face căţărarea chiar mai periculoasă decât este în mod normal. Cele 4 morţi înregistrate săptămâna trecută au făcut ca numărul total al victimelor făcute de Everest să se ridice la 220, dintre care jumătate s-au înregistrat în ultimii 20 de ani.

„Două sute de oameni care încearcă să urce pe munte într-un singur weekend mi se pare prea mult. Douăzeci şi cinci sau chiar treizeci pe zi sunt OK, dar 200 este prea mult”, a declarat Pemba Dorje, şerpaşul care deţine de 8 ani recordul pentru cea mai rapidă escaladă pe Everest.

„Când sunt atât de mulţi oameni pe munte, există un număr foarte mare care aşteaptă şi aşteaptă. Petrec apoi prea mult timp aşteptând şi ajung să sufere de degerături. Este periculos să stai să aştepţi pe Everest. De asemenea, o altă mare problemă este atunci când rămân fără oxigen”, a mai spus Pemba Dorje.

Nima Nuru Sherpa, de la Asociaţia de Alpinism a Nepalului, afirmă că numărul tot mai mare de expediţii comerciale este unul dintre motivele pentru aglomerarea de pe munte. „Motivul pentru aceste «blocaje în trafic» sunt faptul că sute de alpinişti vin aici şi nu putem spune «aceşti 10 alpinişti pot urca» şi «voi, alţi 10 alpinişti, nu puteţi urca». Toată lumea vrea să ajungă pe vârf, dar există un număr tot mai mare de expediţii comerciale. Sunt tot mai puţini alpinişti veritabili, iar numărul expediţiilor comerciale creşte”, a declarat Nima Nuru.

Clienţii plătesc aproximativ 25.000 de dolari organizatorilor expediţiilor, la care se adaugă costul permisului de escaladă, care poate costa între 10.000 şi 25.000 de dolari. Nima Nuru Sherpa afirmă că membrii acestor expediţii ignoră tot mai des sfaturile şerpaşilor atunci când aceştia le recomandă să se întoarcă.

Pentru guvernul nepalez, muntele Everest reprezintă o sursă importantă de venit, astfel că oficialii din Kathmandu încearcă să liniştească îngrijorările referitoare la supraaglomerare.

De la prima cucerire a Everestului, reuşită pe 29 mai 1953 de Sir Edmund Hillary şi Tenzing Norgay, aproximativ 10.000 de persoane au încercat să urce pe cel mai înalt vârf de pe Terra, dintre care aproape 4.000 au reuşit să ducă misiunea la bun sfârşit.

Iată cum arată „cozile” de pe Everest: