Un pergament dintr-o Biblie veche de 1.500 de ani, descifrat abia acum. „Este cea mai semnificativă descoperire, după manuscrisele de la Marea Moartă” – VIDEO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Acel pergament calcinat, ce datează din secolul al VI-lea, a fost găsit în 1970 în mijlocul cenuşii rămase după incendierea unei sinagogi din Ein Gedi, pe ţărmul Mării Moarte.

Până de curând, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să citească acel text, din cauza stării sale precare de conservare.

„Cea mai avansată tehnologie modernă ne-a permis să derulăm pergamentul, care făcea parte dintr-o Biblie veche de 1.500 de ani”, a dezvăluit Pnina Shor de la Autoritatea Israeliană pentru Antichităţi, într-o conferinţă de presă ce a fost organizată luni, la Ierusalim.

„După Manuscrisele de la Marea Moartă, aceasta este cea mai semnificativă descoperire a unei Biblii scrise”, a adăugat cercetătoarea israeliană.

„Am încercat să o citim imediat după ce am descoperit-o, dar nu am avut succes”, a reamintit Sefi Porat, membru al echipei de cercetători care au reşit să extragă din cenuşă acel pergament calcinat, în urmă cu 45 de ani.

„Nu ştiam ce era ascuns în el, iar tehnologia din epocă nu ne-a permis să avem acces la textul respectiv”, a adăugat savantul israelian.

După examinare, s-a dovedit că fragmentul, ce are o lungime de 7 centimetri şi seamănă cu o bucată de cărbune, conţine primele opt versete din Cartea Leviticului, ce expun regulile sacrificiilor ritualice, precizează Pnina Shor.

Pergamentul a fost conservat de-a lungul anilor într-un seif cu sistem de climatizare a aerului, păstrat în obscuritate, de Autoritatea Israeliană pentru Antichităţi. Însă anul trecut, compania israeliană Merkel Technologies s-a oferit să analizeze fragmentul cu ajutorul unui dispozitiv miniatural de scanare foarte performant.

Imaginea scanată în 3D a fost apoi expediată Departamentului de ştiinţe informatice de la Universitatea Kentucky din Statele Unite, care a creat un software de imagistică digitală, ce a permis obţinerea primelor imagini lizibile obţinute de pe pergament, săptămâna trecută.

Pnina Shor consideră că pergamentul reprezintă o parte dintr-o Biblie completă, iar profesorul american Brent Seales afirmă că este posibil ca oamenii de ştiină se extragă şi alte informaţii din acel pergament.

„Nu suntem siguri de ceea ce vom mai găsi. Este o veritabilă provocare tehnică”, a spus profesorul american.

Pnina Shor crede că această descoperire va permite umplerea unui vid cronologic între Manuscrisele de la Marea Moartă, vechi de peste 2.000 de ani, şi Codexul din Alep din Siria, ce datează din secolul al X-lea e.n.

Cele 870 de Manuscrise de la Marea Moartă au fost descoperite între 1947 şi 1956 în peşterile Qumran de pe ţărmul acelei mări. Cel mai vechi dintre aceste documente datează din secolul al III-lea î.e.n. şi cel mai recent din anul 70 e.n., atunci când trupele romane au distrus Al Doilea Templu din Ierusalim.

Codexul din Alep a fost scris de fapt în Galileea, în secolul al X-lea e.n. Documentul a fost denumit astfel pentru că a fost descoperit în oraşul sirian Alep şi a fost readus în Israel în anii 1950.

Surse: Mediafax