Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu

George Coşbuc s-a născut în Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi a fost un poet, critic literar, publicist (revista „Semănătorul”, „Viaţa Literară”), ocazional şi traducător român din Transilvania („Odiseea”, „Eneida”, „Divina Comedie”), membru titular al Academiei Române din anul 1916. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără: „Nunta Zamfirei”, „Noi vrem pământ!”, ” Trei, Doamne, şi toţi trei”, „Paşa Hassan” sau „Iarna pe uliţă”.

• Béla Lugosi, cel mai veritabil vampir de la Hollywood
• Care sunt principalele reguli care păstrează o prietenie?

Poezia sa aparţine patrimoniului cultural naţional şi, deşi este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările şcolare sau populare, creaţia sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvîrşit şi un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele şcolare nici în ziua de azi.

A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a ţăranilor, e un precursor al mişcării poporaniste şi un tehnician desăvîrşit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice şi de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima.

A dat o versiune completă a poeziei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină şi a adaptat prin localizare la sufletul şi mediul ţărănesc Eneida şi Odiseea (Iliada a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu) şi a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calităţi îl recomandă pentru poziţia pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simţul echilibrului şi faptul că a scos în evidenţă partea solară, idilică, a sufletului ţăranului român.

După moartea unicului său fiu, Alexandru Coşbuc, în vara anului 1915, în apropiere de municipiul Târgu Jiu, într-un accident de circulaţie, poetul a intrat în depresie şi nu a mai putut scrie. Locul în care a avut loc teribilul accident de circulaţie din urmă cu 100 de ani este cunoscut de toţi gorjenii ca „Fântâna lui Coşbuc“. Cu doar câteva luni înainte de a muri (9 mai 1918), George Coşbuc a mai scris o singură poezie: „Vulturul”.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 septembrie:

1157 – S-a născut Richard I Inimă de Leu, rege al Angliei în perioada 1189-1199, participant la cea de-a treia cruciadă (1189-1192); (m. 6 aprilie 1199)

1474 – S-a născut poetul renascentist Ludovico Ariosto; capodopera sa, poemul epic “Orlando furioso”, a fost una dintre sursele de inspiraţie pentru Ion Budai-Deleanu, autorul “Ţiganiadei” (m. 6 iulie 1533)

1830 – S-a născut poetul francez de limbă provensală Frédéric Mistral, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1904 (împreună cu dramaturgul spaniol José Echegaray); în anul 1854 a fondat, în Provence, o grupare literară, numită a „felibrilor”, ce avea ca scop dezvoltarea limbii, literaturii şi tradiţiilor provensale. A fost prieten cu Vasile Alecsandri (m. 25 martie 1914)

1844 – S-a născut Ioan C. Drăgoescu, medic, poet şi prozator (m. 21 aprilie 1915)1841 – S-a născut Antonin Dvořák, compozitor; împreună cu Bedrich Smetana, a pus bazele şcolii muzicale naţionale cehe (m. 1 mai 1904).

1873 – S-a născut Alfred Jarry, dramaturg şi prozator, precursor al suprarealismului („Ubu rege”, 1896) (m. 1 noiembrie 1907)

1884 – S-a născut scriitorul Grigore Ulieru (m. 1943)

1894 – A încetat din viaţă Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (n. 31 august 1821)

1907 – A încetat din viaţă Iosif Vulcan, poet, prozator şi dramaturg, coordonator al revistelor „Familia” şi „Şezătoarea”. (n. martie 1814)

1909 – S-a născut, la Botoşani, Max Blecher. Poet, prozator de factură expresionistă, a fost numit de Eugen Ionescu ”un Kafka român”; romane: „Întâmplări din irealitatea imediată”, „Inimi cicatrizate”. (m. 31 mai 1938)

1924 – S-a născut compozitorul Gheorghe Carp (m. 15 martie 1988)

1926 – S-a născut Gabriel Ştrempel, istoric literar, membru de onoare al Academiei Române, directorul Bibliotecii Academiei Române1926 – A încetat din viaţă Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, specialist în limbile clasice; împreună cu Sextil Puşcariu a pus bazele Muzeului Limbii Române; membru corespondent al Academiei Române (n. 6 octombrie 1881)

1929 – S-a născut Ştefan Bănulescu, prozator, eseist, jurnalist; a fost distins cu Premiul Naţional pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor, în anul 1997 („Iarna bărbaţilor”, „Cartea de la Metropolis”) (m. 25 mai 1998)

1930 – S-a născut dramaturgul, publicistul şi scenaristul Tudor Popescu („Satana cel Bun şi drept”, „O dragoste nebună, nebună, nebună”) (m. 22 august 1999)

1930 – S-a născut Petre Sălcudeanu, scriitor, scenarist şi om politic (ministru al Culturii 28 august-5 noiembrie 1993), membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (romanul „Biblioteca din Alexandria” i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Academiei Române) (d. 6 noiembrie 2005)1949 – A încetat din viaţă Richard Strauss, compozitor şi dirijor, reprezentant al post-romantismului („Aşa grăit-a Zarathustra”, „Don Juan”; „Salomeea”, „Electra”) (n. 11 iunie 1864)

1965 – A încetat din viaţă chimistul Hermann Staudinger, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare; a descoperit şi a explicat fenomenul polimerizării (Premiul Nobel, 1953) (n. 23 martie 1881)

1981 – A încetat din viaţă fizicianul Hideki Yucawa (Premiul Nobel pentru Fizică, 1949); s-a ocupat de fizica nucleară şi de razele cosmice, emiţând ipoteza existenţei mezonului, particulă descoperită, ulterior, în razele cosmice (n. 23 ianuarie 1907)1990 – A avut loc, la Braşov, din iniţiativa „Mişcării 15 noiembrie 1987”, prima întrunire a Rezistenţei Române. Au participat Societatea Timişoara, GDS, AFDP, CADA, Asociaţia „21 Decembrie”.

2004 – A încetat din viaţă cîntăreţul Dan Spătaru, în urma unui stop cardiac. Piese: „Trecea fanfara militară”, „Mi-ai furat inima”, „Ţărăncuţă, ţărăncuţă”, „Măicuţă, îţi mulţumesc”. (n. 2 octombrie 1939).