Faimoasa comoară a Europei la care Michelangelo a folosit Raportul de Aur. La inaugurarea ei, artistul a fost acuzat de obscenităţi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Construita sub pontificatul Papei Sixtus al IV-lea, intre anii 1472 si 1483, si indeplinind rolul de capela a palatului papal de la Vatican, Capela Sixtina este una dintre cele mai faimoase comori artistice ale Europei.

Aflata in apropierea Bazilicii Sfantul Petru, capela este recunoscuta si pretuita la nivel international atat gratie picturilor murale ale lui Michelangelo, cat si conclavurilor cardinalilor tinute aici pentru alegerea unui nou papa.

Masurand 40,93 de metri in lungime si 13,41 de metri in latime, capela ar corespunde ca dimensiuni, conform traditiei biblice, proportiilor Templului lui Solomon. Este inalta de 20,70 metri, cu plafon boltit, are cate 12 ferestre pe fiecare dintre peretii laterali si o pardoseala construita din mozaic policrom de marmura. Capela Sixtina este impartita in doua parti: cea mare, care contine altarul, destinata ceremoniilor religioase, si una mai mica, pentru credinciosi. Planurile arhitectonice ii apartin lui Baccio Pontelli, iar lucrarile de constructie au fost executate sub supravegherea lui Giovannino de Dolci. Picturile de pe peretii laterali au fost executate de cei mai mari artisti ai timpului, intre care Pietro Perugini si Sandro Botticelli.

Subiectele „ilustratiilor” ating teme istorice religoase, selectate dupa conceptul medieval de impartire a istoriei lumii in trei epoci: prima de la Facerea Lumii la stabilirea Celor zece porunci, a doua de la Moise pana la nasterea lui Iisus Hristos si a treia reprezentand epoca crestinismului. Abia in 1508, pictarea plafonului Capelei Sixtine i-a fost incredintata lui Michelangelo de catre Papa Iuliu al II-lea. Initial, tavanul prezenta un cer albastru cu stele aurii.

La pictarea ei, Michelangelo a folosit raportul de aur.

Executarea lucrarii a durat patru ani, pana in 1512, artistul lucrand mai mult singur si petrecand ore in sir pe schele. Desi contractul initial prevedea ca Michelangelo sa picteze numai figurile celor 12 apostoli, la final lucrearea cuprindea peste 3.000 de figuri pe o suprafata de aproape 500 de metri patrati. Artistul a folosit culori vii care, dupa renovarea, intre 1981 si 1994 a capelei, si-au recapatat in intregime stralucirea.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 1 noiembrie:

1599 – A avut loc intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Întreg teritoriul Transilvaniei a trecut sub autoritatea sa, înfăptuindu-se, astfel, prima unire politică a două provincii româneşti – Moldova şi Ardealul.

1770 – S-a născut Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă (m. 12 noiembrie 1850).

1812 – S-a născut fotograful şi pictorul Carol Popp de Szathmary (m. 3 iulie 1887).

1835 – A apărut, la Bucureşti, „Gazeta Teatrului Naţional”, condusă de Ion Heliade Rădulescu, prima revistă de specialitate care sprijină teatrul şi literatura dramatică în limba română.

1894 – A încetat din viaţă ţarul Alexandru al III-lea al Rusiei; fiul său, Nicolae al II-lea Romanov devine noul Ţar al Rusiei.

1922 – A abdicat Mehmet al VI-lea, ultimul sultan al Imperiului Otoman.

1928 – Au început emisiunile radiodifuziunii române.

1982 – A încetat din viaţă regizorul american King Vidor (n. 1894).

1989 – Este ucisă cântăreaţa de muzică uşoară Mihaela Runceanu (n. 4 mai 1955).

1993 – A intrat în vigoare tratatul de la Maastricht, stabilind formal Uniunea Europeană.

2005 – Astronomi ai NASA au anunţat că au descoperit încă doi sateliţi ai planetei Pluto.

2010 – A încetat din viaţă fostul general Mihai Chiţac, care a îndeplinit funcţia de ministru de Interne în perioada 1989-1990(n.  4 noiembrie 1928).