Marile capodopere ale omenirii
Prima pagină Cultura

Marile capodopere ale omenirii

Alexandru Safta | 07.28.2010 | ● Vizualizări: 15440
Marile capodopere ale omenirii     capodopere, capodoperele omenirii, cultura, pictura, Mona Lisa, Leonardo da Vinci, Hamlet, Shakespeare, Simfonia A Noua, Ludwig van Beethoven, Divina Comedie, Dante Alighieri, Statuia Lui David, Michelangelo, Razboi si Pace, Lev Tolstoi, Catedrala Sfantului Vasile, Faust, Goethe, Cetateanul Kane, George Orson Welles, Capela Sixtina + zoom
Galerie foto (19)

Daca, prin absurd, maine s-ar produce o catastrofa fara precedent, ce am incerca sa salvam, in pragul acestei amenintari globale? Ce ar contine “geanta anti-apocaliptica” a speciei umane? Ce ne defineste, din punct de vedere artistic sau cultural, ca specie? Este extrem de dificil sa stabilim cu exactitate care sunt cele mai emblematice creatii ale omenirii, insa, in mod cert, cele 10 capodopere pe care le prezentam in acest articol nu ar trebui sa lipseasca din lista operelor de capatai, de o valoare inestimabila, care merita si trebuie sa dainuie pentru totdeauna.

MONA LISA
Leonardo da Vinci (1452 - 1519)


Cunoscuta si ca "Gioconda", Mona Lisa este un portret, datand dinsecolul al XVI-lea, pictat in ulei, de catre Leonardo diser Piero da Vinci, in timpul Renasterii, pe un panou dinlemn de plop (77x53 cm), element popular in randul artistilor dinFlorenta, Italia. Taiat dintr-o bucata masiva si nepastrand urmavreunei unelte de fasonare, lemnul are o calitate exceptionala. Perevers, conserva semnele unei stravechi hartii de ramare, care aufost racaite. In 1951, tabloul a fost dotat cu un sasiu destejar.



Potrivit celei mai raspandite ipoteze, modelul tabloului senumea Lisa Gherardini, nascuta in 1479, la Florenta.Vlastar al unei familii modeste, ea s-a casatorit la varsta de 16ani cu fiul unui negustor de panzeturi, el insusi negutator,Francesco di Bartolomeo del Giocondo, si i-a daruit trei copii.Cand, in 1503, Francesco del Giocondo s-a mutat intr-o locuinta maispatioasa pe Via del Stufa si a decis sa realizeze un portret alsotiei sale, s-a orientat catre Leonardo da Vinci.Francesco nu si-a primit niciodata lucrarea comandata. Dupastudierea amanuntita a straturilor tabloului si descoperireavalurilor atasate de gulerul corsajului Lisei, intunecate siaproape imperceptibile din cauza vernisurilor succesive aplicate demarele pictor, s-a impus o interpretare care a facut cariera:"Valul cenusiu transparent era purtat in acest fel de catre femeilegravide sau care nascusera de curand", spune Bruno Mottin,conservator la Centrul de Studiere si Restaurare al MuzeelorFrantei.

Potrivit cercetatorului, tabloul ar comemora nasterea celui de-aldoilea fiu (Andrea) al Mona Lisei. In aceasta situatie,enigmaticul suras ar fi, de fapt, un zambet al maternitatiiimplinite. In realizarea acestui element al portretului,s-a identificat intrebuintarea faimoasei tehnici sfumato - efectulde transparenta al maestrului. Altfel spus, un mod unic de a pictao "absenta prezenta".



Tabloul a ramas in colectiile regale franceze de la inceputulsecolului al XVI-lea pana in 1793, an ce coincide cu inaugurareacelebrului Muzeu Central al Artelor de la Luvru. Sub Ludovic alXIV-lea a fost adapostit la Versailles, iar in timpul PrimuluiImperiu s-a aflat la Tuileries. Dupa Restauratie, a continuat saramana la Luvru si sa se afirme drept piesa de rezistenta acolectiilor nationale franceze. Studiata cu lupa de istorici sicopiata cu fervoare de pictori consacrati si de ucenici de-ai lor,Gioconda a devenit cu adevarat celebra la nivel mondial dupa furtuldin 21 august 1911, cand un pictor italian cam lunatic - VicenzoPeruggia - a subtilizat-o ca s-o aduca in tara de origine acreatorului si a modelului sau, Italia. In prezent,Giocanda poate fi admirata la Luvru.

Afla aici mai multe despre secreteledin spatele celebrei picturi (la ora actuala,cea mai cunoscuta pictura din lume).


HAMLET
William Shakespeare (1564 - 1616)


"Tragedia lui Hamlet, printul Danemarcei", sau, mai simplu,"Hamlet", este o opera tragica, scrisa de WilliamShakespeare, probabil, intre 1599 si 1601. Intrigapovestii, petrecuta in Danemarca, relateaza felul in careprintul Hamlet pretinde razbunare impotriva unchiuluisau, Claudius, pentru ca l-ar fi ucis pe batranul RegeHamlet, fratele lui Claudius si tatal tanarului Hamlet, luandu-ilocul la tron si casatorindu-se cu Gertrude, vaduva defunctuluirege si mama printului. Piesa ilustreaza extrem de viu episoade denebunie reala si prefacuta - de la jelire zdrobitoare pana la furiescelerata - explorand teme precum tradarea, razbunarea, incestul sicoruperea morala.



In pofida cercetarilor intense, anul exact in care s-a scris"Hamlet" ramane subiect de dezbatere. Trei vechi versiuniale piesei au supravietuit, si fiecare contine replici si chiarscene care lipsesc din celelalte. Shakespeare a bazat "Hamlet" pelegenda lui Amleth, prezervata de cronicarul din secolulal XIII-lea, Saxo Grammaticus, in a sa "Gesta Danorum" sirepovestita de invatatul Francois de Belleforest in secolul alXVI-lea. Structura piesei si profunzimea conturarii personajelor auinspirat multa critica scrutinara, intre care un singur exemplueste dezbaterea, veche de secole, despre ezitarea lui Hamlet de aisi ucide unchiul. Unii vad in asta un instrument al intrigii,pentru a prelungi actiunea, in timp ce altii il privesc ca pe unrezultat al presiunii exercitate de complexele problematicifiolosfice si etice care inconjoara o crima cu sange-rece, al uneirazbunari calculate si al dorintei patimase.



Mai recent, criticile psihoanalitice au examinat dorinteleneconstientizate ale lui Hamlet, iar criticile feministe aureevaluat si reabilitat personajele adesea "malignizate" aleOpheleiei si Gertrude. "Hamlet" este cea mai lunga piesa alui Shakespeare si printre cele mai puternice si influente tragediiscrise in limba engleza. Ofera o poveste eterna ce poatefi spusa iar si iar, readaptata in orice epoca. In timpul vietiilui Shakespeare, piesa a fost una dintre cele mai populare opereale scriitorului si este considerata, in prezent, o capodopera aliteraturii mondiale. "Hamlet" a inspirat scriitori precum Goethe,Dickens, Joyce si Murdoch, si este "cea mai ecranizata lucrareliterara precum si cea mai jucata piesa de teatru din toatetimpurile.

Afla aici mai multe despre misterioasaidentitate a creatorului lui Hamlet si amanunte picante din viatalui Shakespeare.


SIMFONIA A NOUA
Ludwig van Beethoven (1770 - 1827)


Simfonia Numarul 9 in D minor, Opus 125 "Coral" estesimfonia finala si completa a compozitorului si pianistuluigerman Ludwig van Beethoven. Terminata in 1824, simfoniaeste una dintre cele mai cunoscute opere muzicale din repertoriulclasic occidental si a fost adaptata pentru a putea fi preluata caimn al Uniunii Europene. Simfonia a9-a este considerata o capodopera a autorului si a lumiideopotriva. Tot ea este primul exemplu de intrebuintare a vocilor,de catre un mare compozitor, intr-o simfonie. Versurile suntcantate in incheiere, de patru solisti vocali si de un cor (ascultatot clipul YouTube, mai jos), si au fost extrase din "OdaBucuriei", un poem scris de Friedrich Schiller in 1785 si revizuitin 1803, cu adaugiri ale lui Beethoven.

Societatea Filarmonica din Londra a autorizat si recunoscutsimfonia in 1817. Beethoven a inceput sa lucreze la ea in1818 si a terminat-o la inceputul lui 1824. Totusi, atatcuvintele, cat si notele folosite de el au surse datand din carieramai timpurie a compozitorului. "Fantezia Corala" in opus 80, din1808, un concert de pian al lui Beethoven, cea care aduce Simfonieia Noua un cor si solisti aproape de final, a ajutat la construireaclimaxului capodoperei. Simfonia este realizata si cantata in patruacte, dupa cum urmeaza:

  • Allegro ma non troppo, un poco maestoso - aproximativ 15minute;
  • Scherzo: Molto vivace - Presto - aproximativ 10 minute;
  • Adagio molto e cantabile - Andante Moderato - Tempo Primo -Andante Moderato - Adagio - Lo Stesso Tempo - aproximativ 16minute;
  • Recitative, faimosul cor final, reprezentatia muzicala a luiBeethoven pentru Fratietatea Universala - aproximativ 24 deminute.

Multi compozitori mai tarzii, ai perioadei Romantice si dincolode ea, au fost puternic influentati de Simfonia a 9-a a luiBeethoven. Durand mai mult de o ora, capodopera era o simfonieexceptional de lunga pentru vremea sa, ea solicitand participareatuturor formelor acustice de atunci. Gustav Mahler arevizuit orchestratia simfoniei pentru a o face sa sune asa cumcredea el ca ar fi vrut autorul daca ar fi dispus de o orchestra cumijloace moderne. Mai trebuie mentionat faptul uimitor caatunci cand a compus Simfonia a 9-a, Beethoven - afectat denumeroase boli - era deja complet surd.


DIVINA COMEDIE
Dante Alighieri ( 1265 - 1321)


"Divina Comedie", opera de capatai a lui DanteAlighieri, este considerata in orice top de profil unadintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale."Divina Comedie" descrie coborarea lui Dante în Infern, trecereaprin Purgatoriu si, in cele din urma, ascensiunea in Paradis,pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Desicontinua modul caracteristic al literaturii si stilului medieval(inspiratie religioasa, tendinta moralizatoare, limbaj bazat peperceptia vizuala si imediata a faptelor), poemul lui Dante tindecatre o reprezentare ampla si dramatica a realitatii, departe despiritualitatea tipica a epocii sale. Scrisa in dialect toscan,opera a exercitat o influenta considerabila asupradezvoltarii limbii si literaturii italiene.



Initial, Dante si-a intitulat poemul "Commedia", in sensul ca, dupăun inceput dramatic, opera are un final fericit
- precumexplica autorul insusi intr-o scrisoare adresata lui Cangrandedella Scala. Atributul de "divina" i-a fost acordat deGiovanni Boccaccio in biografia sa "Trattatello in laudedi Dante", ca un omagiu datorat extraordinarei ei frumusetiartistice, si apare pentru prima data intr-o tiparitură din 1555 aeditorului venetian Ludovico Dolce. Lucrarea a fost scrisa de Dantein timpul exilului sau, intre 1304 si 1321, actiunea fiindpozitionata de autor in primavara anului 1300, in saptamanadinaintea Pastelui, atunci cand Dante intreprinde calatoria sa in"lumea de dincolo". Este anul sfant, instituit de Papa Bonifaciu alVIII-lea, socotit drept jumatatea duratei previzibile a lumii.



In aventura lui Dante in cele trei taramuri ale vietii de apoi,unde se proiecteaza binele si raul lumii terestre, personajul estecondus la inceput de poetul Virgiliu, simbol al ratiunii, apoi deBeatrice, intrupare a credintei. Poemul este compus din peste14.000 de versuri, structurate pe trei parti, cuprinzand 100 decanturi, 33 pentru fiecare parte, plus un cant introductiv lainceputul "Infernului". Structura de fond a operei corespundefanteziei cosmologice medievale. Calatoria in Infern si pe muntelePurgatoriului reprezinta traversarea intregii planete, in timp ceParadisul este o reprezentare simbolica a cosmosului ptolemic."Divina Comedie" poate fi descrisa ca o alegorie. Fiecare cant, siepisoadele continute contin numeroase intelesuri alternative. Deasemenea, structura complexa a poemului contine tipare matematicesi numerologice raspandite de-a lungul operei, corelate indeosebicu cifrele trei si noua, relationate cu Trinitatea.

Afla aici mai multe despre bizarastiinta a numerologiei.


STATUIA LUI DAVID
Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni (1475 -1564)


"David", capodopera indiscutabila a sculpturiirenascentiste
, a fost creata intr-un interval de trei ani,in perioada 1501 - 1504, de catre artistul italianMichelangelo. Inalta de 5,17 metri si sfredelitain marmura, statuia il porptretizeaza pe eroul biblicDavid, surprins intr-un moment de contemplare.Interpretarea cel mai larg acceptata este aceea ca statuia ilinfatiseaza pe David chiar inaintea bataliei purtate cu Goliath,spre deosebire de majoritatea reprezentarilor realizate de ceilaltiartisti, care-l imortalizeaza in urma victoriei sale.



Statuia a ajuns sa fie un simbol emblematic al aparariilibertatilor civile intruchipate in Republica Florentina,
Firenze - un oras-stat independent,amenintat din toate directile de mai puternicele state rivale si dehegemonia familiei Medici. Aceasta interpretare a fost incurajarade dispunerea initala a sculpturii, in exteriorul Palazzo dellaSignoria, sediul guvernului civic din Florenta. Sculptura completaa fost dezvelita pe 8 septembrie 1504. Ochii lui David, cu oprivire amenintatoare, fusesera orientati catre Roma. Istoriastatuii lui David precede insa implicarea lui Michelangelo in acestproiect. Oamenii Oficiului de Lucrari Artistice din cadrulcatedralei florentine, Oficiu alcatuit mai ales din membri aibreaslei producatorilor de haine din lana, aveau planuri de arealiza o serie de 12 mari sculpturi inspirate din VechiulTestament pentru sustinerea catedralei Santa Maria del Fiore. Ceicontractati sa realizeze aceste statui au fost Donatello siasistentul sau, Agostino di Duccio. Cei doi au creat doua piese,urmand sa inceapa lucrarile pentru "David" in 1464. Pe cand seaflau la formarea picioarelor si a capului, Donatello a decedat, in1466, iar modelarea si colaborarea cu Agostino au incetat. Bloculde marmura, adusa direct de la o cariera din Carrara, un oras aflatin Alpii Apuani din nordul Toscanei, a ramas neglijat pentru maibine de 25 de ani, expus in tot acest timp intemperiilor in curteaexterioara a atelierului catedralei. Hotarand, in 1500, calucrurile nu pot ramane asa la nesfarsit, oamenii catedralei audecis, in 1501, sa gaseasca in cele din urma un artist care sa iabucata de marmura si sa o transforme intr-o opera de artafinalizata. Desi atat Leonardo da Vinci si altii au fostconsultati, tanarul Michelangelo, in varsta de numai 26 de ani, afost cel care a convins ca merita sarcina.



A inceput sa sfredeleasca statuia devreme in dimineata zilei deluni, 13 septembrie, la o luna dupa ce a primit contractul.A muncit la masivul erou biblic timp de trei ani.Desi statuia lui David este inspirata dupa un tipar desenat alformei umane prin definitie, proportiile sale nu sunt chiar inacord cu aceasta: capul si bustul sunt cumva mai mari in raport cuportiunea inferioara a corpului. De asemenea, bratele, daca ar filasate pe langa corp, ar intrece dimensiunile normale. O teoriespune ca aceasta situatie s-ar datora faptul ca statuia trebuiainitial amplasata pe fatata bisericii sau pe un piedestal inalt,ceea ce ar fi facut, prin iluzie optica, sa para ca proportiilesunt cele corecte, atunci cand statuia ar fi fost privita de la ooarecare distanta, de jos in sus. Insa, pentru a o proteja dedepreciere, sculptura a fost mutata in 1873 la Galeria Accademiadin Florenta, unde a fost si inca este admirata de milioane devizitatori. O replica a ei fost amplasata in Piazza della Signoriain 1910.


RAZBOI SI PACE
Lev Nicolaevici Tolstoi (1828 - 1910)


Romanul rus "Razboi si Pace", scris de Lev Tolstoi, esteconsiderat una dintre cele mai mari opere ale omenirii si un gigantliterar al secolului al XIX-lea. De asemeni, alaturi de"Anna Karenina", lucrarea este privita drept cea mai mare realizareliterara a autorului. Cu o scala epica, "Razboi si Pace" contureazain detalii amanuntite evenimentele care au condus la invadareaRusiei de catre Napoleon, precum si impactul erei napoleoniceasupra societati tariste, asa cum a fost el perceput prin ochii acinci familii aristrocrate ruse: Bezukhov, Bolkonsky, Rostov,Kuragin si Drubetskoy.



Cu fragmente ale unei versiuni mai timpurii introduse in revista"Mesagerul Rus" intre 1865 si 1867, romanul a fost primaoara publicat in intregime in 1869. "Razboi si Pace" esteextrem de voluminos si este divizat in patru mari volume, fiecarecu subparti alcatuite din multe capitole. Concentrandu-se asupramembrilor a doua familii importante, Bolkonski si Rostov, romanulfoloseste istoriile lor individuale pentru a portretiza Rusia inpragul unui conflict apocaliptic cu Franta lui NapoleonBonaparte.

Dimensiunea geniului literar al lui Tolstoi este data deamploarea viziunii sale epice, care cuprinde starilesufletesti traversate de orase intregi, miscarile armatelor siprevestirile de rau augur ce planeaza asupra societatii rusesti.Pentru realizarea lucrarii "Razboi si Pace", Tolstoi a studiatnumeroase documente istorice, a citit memorii si romane istorice, oinfluenta aparte avand "Roslavliov" de Zagoskin. Atentiascriitorului se concentraza mai ales asupra "modului de trai",asupra tablourilor pasnice ale epocii, evenimentele razboiniceramanand pe ultimul plan al romanului.



Compozitional, imensa varietate de figuri - peste 550 - si episoadeeste arhitecturata sub forma de cronica a vietii. Povesteaprezentata se petrece cu 60 de ani inainte de momentul scrieriisale de catre Tolstoi, "pe vreme bunicilor nostri", asa cummentioneaza el. Numele a aproximativ 160 de persoane reale auaparut sau au fost mentionate in "Razboi si Pace". Povestea incepein 1805 si merge spre razboiul din 1812. In redactarea romanului,Tolstoi s-a folosit abundent si de propria sa experienta aRazboiului din Crimeea, la care a luat parte si care l-a ajutat saaduca detalii vii, pitoresti si povesti la prima mana desprestructurarea armatei ruse.

Vezi aici care sunt cei maiprolifici 10 mari scriitori romani.


CATEDRALA SFANTULUIVASILE
Postnik Yakovlev (? - ?, secolul XV)


Catedrala Sfantului Vasile Blajenai este un lacas de cultortodox rusesc, ridicat in Piata Rostie din Moscova intre 1555 si1561. Construita din ordinul lui Ivan al IV-lea al Rusieipentru comemorarea capturarii lui Kazan si a lui Astrakhan, eamarcheaza centrul geometric al orasului si este axul dezvoltariisale. A fost cea mai inalta cladire din Rusia si din Europa de Estpana la definitivarea Turnului cu Clopot al lui Ivan cel Mare, in1600. Cladirea initiala, cunoscuta ca "Biserica Trinitatii" si, maitarziu, "Catedrala Trinitatii", continea opt biserici dispuse injurui unei a noua, biserica centrala a Interventiei; a zeceabiserica a fost ridicata in 1588 pe mormantul veneratului sfantlocal Vasile.

In secolele XVI si XVII catedrala, perceputa ca simbolul timpuriual Orasului Paradisiac, a fost cunoscuta popular sub denumira de"Ierusalim" si a servit ca o alegorie a Templului Ierusalimului incadrul sarbatorii anuale "Duminica Floriilor", oficiata dePatriarhul Moscovei si de catre tar. Aspectul constructiei, modelatsub forma unei flacari a unui foc de tabara intins spre cer, nu arecorespondent in arhitectura rusa sau in lume. Nu seamana cunicio alta cladire a tarii, nimic similar nu poate fi descoperit inintregul mileniu de traditie bizantine, din secolul V pana insecolul XV. Catedrala a prevestit climaxul arhitecturii nationalerusesti din secolul al XVII-lea, si nu a fost niciodatareprodusa ca atare, desi ulterior, biserici care aduc ca structuracu ea au aparut in marile orase rusesti. Ea a operat ca divizie aMuzeului Istoric de Stat inca din 1928, fiind complet secularizatain 1929 si ramanand, inclusiv astazi, proprietate a Statului Rus(si nu a Bisericii). Catedrala este parte a PatrimoniuluiMondial UNESCO Kremlin si Piata Rosie.



Identitatea arhitectului sau a arhitectilor catedralei estenecunoscuta. Traditia spune ca a fost vorba de doi, Barmasi Postnik Yakolvev. Totusi, cercetatorii sustin ca ambele numedesemneaza o singura persoana. Legenda ne mai dezvaluie ca Ivanl-ar fi orbit pe arhitect dupa ce si-a finalizat lucrarea ca sa nuo poata reproduce si in alta parte, desi Postnik Yakovlev a ramasactiv cel putin pana prin anii 1560. Istoricii artelor cred ca,judecand dupa cantitatea de elemente noi introduse in CatedralaTrinitatii, este foarte probabil ca ea sa fi fost construita demesteri germani. Sub stapanirea tarului Ivan mai ales, germanii sienglezii ii inlocuiau pe italieni la astfel de treburi.

Interiorul catedralei ascunde un labirint de coridoare inguste siinchise precum si cilindrele verticale ale bisericilor. Cea maiinalta, biserica centrala a Interventiei, se ridica in aer pana la46 de metri, pe interior, dar are o suprafata de numai 64 de metripatrati. Culorile vii ale constructiei au fost aplicate in catevastadii, din 1680 pana in 1848.

Citeste mai multe despre Moscova -cetatea Patronilor de la Rasarit.


FAUST
Johann Wolfgang Goethe (1749 - 1832)


Fabulosul "Faust" al lui Goethe este o piesa tragica in doua parti.Desi este scrisa ca o drama ce nu are ca menire joculscenic, este piesa cu cele mai mari cifre de audienta pe sceneleunde se interpreteaza in limba germana. "Faust" estelucrarea cea mai faimoasa a lui Goethe si este considerata de multidrept una dintre operele de capatai ale literaturii germane.



Autorul a definitivat o versiune preliminara a "Primei Parti" in1806. Publicatia din 1808 a fost urmata de editiareviziuita din 1828-1829, ultima editata de Goethe insusi.Scriitorul a termina de scris "Partea a Doua" in 1832, chiar anulmortii sale. In contrast cu prima parte, atentia nu mai cade aicipe sufletul personajului principal, care a fost vandut diavolului,cat mai ales pe fenomenele sociale ale epocii, pe psihologia,istoria si politica germana. A doua parte a format ocupatiaprincipala a ultimilor ani din viata lui Goethe, fiind publicatapostum in 1832.

De-a lungul primei parti a povestii, Faust ramane nesatisfacut;concluzia ultima a tragediei si rezultatul pariului facut cudiavolul sunt dezvaluite in "Partea a Doua". Prima parte reprezinta"lumea mica" si se intampla in propriul univers al personajului, inspatiu-timpul firesti. In contrast, partea a doua are loc in "lumealarga" sau in macrocosmos.



Povestea lui Faust a inspirat multa literatura, muzica siilustratie, iar lucrarea ramane o parabola rezonanta asuprainvatarii stiintifice si religoase, a pasiunii si seductiei,independentei si dragostei. In termeni poetici, Goethe plaseazastiinta si puterea in contextul metafizicii din punct de vederemoral. Faust este un cercetator empiric fortat sa confrunteprobleme precum binele si raul, Dumnezeu si Diavol, sexualitate simoralitate.

Descopera 6 personajecare si-au vandut sufletul Diavolului.


CETATEANUL KANE
George Orson Welles (1915 - 1985)


"Cetateanul Kane" este un film american dramatic, regizat de OrsonWelles, totodata interpretul personajului principal al povestii.Este adesea considerat drept cel mai bun film al tuturortimpurilor, primind o pretuire speciala pentru inovatiileaduse la nivel cinematografic, muzical si narativ. "CetateanulKane" a fost nominalizat la noua categorii in cadrul galei dedecernare a premiilor Oscar din 1942. Povestea adusa in atentie deacest film este un "roman a clef", sau o "istorie cu cheie" -descrierea vietii reale in spatele unei copertine fictionale - careexamineaza viata si mostenirea lui Carles Foster Kane, unpersonaj construit dupa trasaturile magnatului media americanWilliam Randolph Hearst si inspirat chiar de viataacestuia. Dupa lansarea peliculei, Hearst a interzis mentionareaacesteia in oricare dintre ziarele sale.

Cariera lui Kane in lumea publicatiilor se naste dindorinta idealista de serviciu adus comunitatii, dar evolueazatreptat intr-o vanatoare lipsita de scrupule a puterii.Dezvaluita mai ales prin "flashback"-uri (pasaje episodice cuintamplari din trecut, tehnica cinematografica extrem de rara inanul productiei), povestea este prezentata prin cercetareadesfasurata de un reporter de investigatii, aflat pe urmeledezlegarii misterului ultimului cuvand rostit de magnat pe patul demoarte: "Rosebud".



Dupa succesul pe care l-a inregistrat in salile de cinematograf cu"Mercury Players" si cu emisia radio controversata din 1938, despre"Razboiul Lumilor", Welles a inceput sa fie curtat de Hollywood. Asemnat un contract cu RKO Pictures in 1939. Neobisnuit pentru unregizor neexperimentat, i s-a oferit libertate totala de a-sidezvolta filmul, folosindu-si propriul casting si propria echipa sibeneficiind chiar si de privilegiul stabilirii versiunii finale dedifuzare a "produsului". Welles a semnat scenariul "CetateanuluiKane" impreuna cu Harman Mankiewicz. Un succes rasunator dinperspectiva criticilor, "Kane" a esuat in privinta incasarilor debox-office. La scurt timp dupa lansare, filmul a fost uitat, darreputatia i-a fost reabilitata mai intai de criticii francezi, iarapoi resuscitarea americana din 1956.


CAPELA SIXTINA
Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni (1475 -1564)

Construita sub pontificatul Papei Sixtus al IV-lea, intre anii1472 si 1483, si indeplinind rolul de capela a palatului papal dela Vatican, Capela Sixtina este una dintre cele maifaimoase comori artistice ale Europei. Aflata inapropierea Bazilicii Sfantul Petru, capela este recunoscuta sipretuita la nivel international atat gratie picturilor murale alelui Michelangelo, cat si conclavurilor cardinalilor tinute aicipentru alegerea unui nou papa.

Masurand 40,93 de metri in lungime si 13,41 de metri in latime,capela ar corespunde ca dimensiuni, conform traditieibiblice, proportiilor Templului lui Solomon. Este inaltade 20,70 metri, cu plafon boltit, are cate 12 ferestre pe fiecaredintre peretii laterali si o pardoseala construita din mozaicpolicrom de marmura. Capela Sixtina este impartita in doua parti:cea mare, care contine altarul, destinata ceremoniilor religioase,si una mai mica, pentru credinciosi. Planurile arhitectonice iiapartin lui Baccio Pontelli, iar lucrarile de constructie au fostexecutate sub supravegherea lui Giovannino de Dolci. Picturile depe peretii laterali au fost executate de cei mai mari artisti aitimpului, intre care Pietro Perugini si Sandro Botticelli.

Subiectele "ilustratiilor" ating teme istorice religoase,selectate dupa conceptul medieval de impartire a istoriei lumii intrei epoci: prima de la Facerea Lumii la stabilirea Celor zeceporunci, a doua de la Moise pana la nasterea lui Iisus Hristos si atreia reprezentand epoca crestinismului. Abia in 1508, pictareaplafonului Capelei Sixtine i-a fost incredintata lui Michelangelode catre Papa Iuliu al II-lea. Initial, tavanul prezenta un ceralbastru cu stele aurii. Executarea lucrarii a durat patru ani,pana in 1512, artistul lucrand mai mult singur si petrecand ore insir pe schele. Desi contractul initial prevedea ca Michelangelo sapicteze numai figurile celor 12 apostoli, la final lucreareacuprindea peste 3.000 de figuri pe o suprafata de aproape 500 demetri patrati. Artistul a folosit culori vii care, dupa renovarea,intre 1981 si 1994 a capelei, si-au recapatat in intregimestralucirea.

In 1535, Michelangelo incepe sa picteze peretele de deasupraaltarului la cererea Papei Paul al III-lea, cu tema "Judecata deApoi", pe care o termina dupa sase ani. Fresca infatiseaza figurisi scene ingrozitoare, reflectand, se crede, gandurile negre dinperioada unei mari crize de credinta a artistului. Odata cudezvelirea, la 31 octombrie 1541, a picturii, autoritatilebisericesti si opinia publica se scandalizeaza din pricinanumarului mare de nuduri in cea mai importanta biserica acrestinatatii. Artistul este acuzat de imoralitate,obscenitate si brasfemie. Ca raspuns la reactia tulburata,cardinalul Carafa organizeaza "Campania frunzelor de vita" pentruacoperirea organelor genitale din reprezentarea lui Michelangelo,dupa moartea artistului. Cu ocazia recentelor lucrari derestaurare, aspectul original al Capelei Sixtine a fost refacut inmare masura.

*

CITESTE SI: