Chimistul care a scris ISTORIE şi a ajuns să fie victima propriului succes

Dimitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Tobolsk, Siberia, fiind ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev şi al Mariei Mendeleeva.

• Disney era aproape de colaps. „Cenușăreasa” a fost filmul care l-a salvat
• Jack Broughton, părintele boxului modern. A transformat luptele fără mănuși din Anglia secolului al XVIII-lea

În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social şi situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Petersburg, unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce determină mutarea sa în Peninsula Crimeea, într-o zonă recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo, predă ştiinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoşire, se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg (în 1856).

După ce a absolvit Institutul Pedagogic Central din Sankt Petersburg, Dimitri a plecat timp de doi ani să facă cercetări la Paris şi Heidelberg, întorcându-se în 1861 la St Petersburg, unde a devenit profesor de chimie generală, în 1867.

A început să scrie un manual de chimie anorganică, „Principiile chimiei”, pe care ulterior l-a publicat în numeroase ediţii şi limbi. Organizându-şi materialul pentru lucrare, Mendeleev a grupat elementele în capitole, în funcţie de valenţa acestora. În timp ce se află în Germania, Mendeleev a aflat despre masele atomice ale lui Cannizzaro şi le-a utilizat pentru a aranja elementele în ordine crescătoare.

Ziua crucială pentru Mendeelev a fost cea de 17 februarie 1869 (calendarul iulian). El a anulat o vizită planificată la o fabrică şi a rămas acasă, pentru a soluţiona problema modului în care să aranjeze sistematic elementele chimice. Pentru a-l ajuta în acest demers, el a scris fiecare element şi principalele sale proprietăţi pe un cartonaş separat şi a început să le aranjeze în mai multe moduri diferite. La un moment dat, a ajuns la o formă care i s-a părut potrivită şi a copiat-o pe o foaie de hârtie. Ulterior, în aceeaşi zi, el a decis că este posibil un aranjament mai bun şi l-a copiat şi pe acesta, aranjament în care elementele similare erau grupate în coloane verticale, spre deosebire de primul său tabel, în care erau grupate pe orizontală. Aceste documente istorice există încă.

Faptul că Mendeleev a realizat că a descoperit şi nu a proiectat tabelul periodic este demonstrat de atitudinea sa faţă de acesta. În primul rând, el a lăsat spaţii în tabel, pentru elementele lipsă. Lăsând aceste goluri în tabelul elementelor nu a reprezentat per se un lucru nou, dar Mendeleev era atât de sigur de el însuşi, încât era pregătit să prezică proprietăţile fizice şi chimice ale acestor elemente nedescoperite. Succesele sale cele mai notabile au fost cu eka-aluminiul (= Galiu) şi eka-siliconul (= germaniu). Nu a existat nici un dubiu că Mendeleev descoperise un model fundamental al Naturii.  Descoperirea sa a fost prezentată oficial Scoietăţii Ruse de Chimie la 28 octombrie 1869.

A creat patentul clasic al reţetei de vodcă rusească

În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă ştiinţifică a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii ştiinţifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu îngrijorare, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890. patentul clasic al reţetei de vodcă rusească, 40%  alcool

În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al reţetei de vodcă rusească, 40%  alcool. Dar printre contribuţiile sale târzii, mult mai importante, se numără şi studierea câmpurilor petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti.

A murit de gripă, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. Un crater de pe Lună a fost numit, de asemenea, Mendeleev.

Deşi a fost nominalizat la Nobel de două ori, în 1905 şi 1906, Comitetul Nobel a considerat că descoperirea lui Mendeleev, tabelul periodic, este mult prea cunoscută în epocă şi nu mai reprezintă o noutate. Practic, Mendeleev a fost o victimă a propriului succes.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 20 ianuarie:

1612 – A încetat din viaţă Rudolf al II–lea de Habsburg, împărat al Imperiului Romano–German (1576–1612) (n. 18 iulie 1552)

1818 – A încetat din viaţă cărturarul iluminist Dimitrie Ţichindeal, susţinător al folosirii limbii naţionale în biserică şi în şcoală (n. 1775)

1880 – A apărut, la Bucureşti, sub direcţia lui Alexandru Macedonski, revista „Literatorul”

1920 – S-a născut regizorul şi cineastul Federico Fellini (m. 31 oct 1993)

1936 – A încetat din viaţă regele George al V-lea al Marii Britanii (3 iunie 1865)

1947 – Secretarul Departamentului de Stat al SUA a semnat Tratatul de pace cu România

1984 – A încetat din viaţă actorul şi înotătorul american Johnny Weissmuller (n. 2 iunie 1904)

1993 – Bill Clinton a depus jurămîntul în calitate de preşedinte al Statelor Unite ale Americii

1993 – A încetat din viaţă actrita americana Audrey Hepburn (n. 4 mai 1929)

1996 – Yasser Arafat este ales preşedinte al Autorităţii Palestiniene

1999 – După ce Miron Cozma a respins o propunere a Guvernului de începere a unor negocieri cu o comisie guvernamentală, minerii din Valea Jiului au plecat de dimineaţă, din Târgu Jiu spre Bucureşti, cu circa 70 de autobuze şi peste 200 de autoturisme. Ei au ajuns, în jurul prânzului, în apropierea localităţii Costeşti, la câţiva kilometri de Horezu. Aici se afla un baraj al forţelor de ordine, format din circa şase mii de luptători DIAS şi BAOLP care aveau dispoziţie din partea prefectului de Vîlcea, Nicolae Curcăneanu, să împiedice, prin toate miljloacele legale, înaintarea minerilor spre Bucureşti. Puţin după ora 15.00 au început ciocnirile, extrem de violente, soldate în cele din urmă cu retragerea forţelor de ordine

2005 – George W. Bush a depus jurământul de învestire în funcţia de preşedinte al Statelor Unite

2009 – Barack Obama a depus jurământul de învestire în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, devenind astfel cel de-al 44-lea preşedinte al SUA.