Un fenomen atmosferic extrem de rar a fost sursă de inspiraţie pentru una dintre cele mai celebre opere de artă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ţipătul (1892), realizat de către Edvard Munch, prezintă o figură cu o expresie agonizantă, relatează BBC. Deasupra personajului poate fi observat un cer plin de dungi colorate

Cercetătorii afirmă că probabil cerul prezintă fenomenul rar al norilor stratosferici polari. ,,În prezent, publicul deţine mai multe informaţii ştiinţifice despre fenomen, dar în trecut, probabil, artistul nu mai văzuse un astfel de fenomen,” a declarat Helene Muri, din cadrul Universităţii din Oslo. 

Sursa: Pixabay

În cadrul jurnalului său, Munch(1890-1892) afirma: ,,Am mers împreună cu doi prieteni pe un drum, soarele apunea. Cerul a devenit dintr-o dată roşu sângeriu. M-am oprit m-am spijnit de un gard şi am privit norii incendiaţi, fiordul albastru şi oraşul. Prietenii mei au mers înainte, însă eu am rămas acolo înfricoşat şi am simţit acest ,,ţipăt” infinit al naturii.”

Anterior, experţii au considerat că formaţiunile de pe cer au fost provocate de erupţia unui vulcan. Cu nouă ani înainte de prima variantă a ,,Ţipătului” vulcanul Krakatau erupsese. Însă grupul de cercetători norvegieni susţine că ceea ce se poate observa în pictura lui Munch este fenomenul norilor stratosferici polari. 

Norii sunt rari din cauza condiţiilor necesare pentru formarea lor la altitudini între 15 şi 20 de kilometri. De asemenea, pentru a se forma, norii necesită un aer arctic între -80 şi -85 de grade Celsius, dar şi de un grad ridicat de umiditate. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: