GALERIE FOTO. Expoziţie cu primul ziar românesc din 1918 şi primul act în limba română emis de Primărie

Istoricul Alexandru Bud a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că expoziţia „Clujul şi Marea Unire” este organizată de Primăria Cluj-Napoca, Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) şi Arhivele Naţionale Cluj şi cuprinde peste 80 de planşe inedite cu manuscrise, poze, documente ale vremii, ziare, potrivit Mediafax.

În expoziţie este prezentat ordinul de liberă circulaţie, de deplasare, pentru Amos Frâncu, emis de Senatul Naţional Român din Ardeal în 16 noiembrie 1918, înaintea Marii Uniri.

• Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
• Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai…

„În primă fază s-a creat Consiliul Naţional Român din Ardeal la sfârşitul lunii octombrie 1918 care a funcţionat din 2 noiembrie 1918 la Arad, în casa lui Ştefan Cicio-Pop. Senatul Naţional Român din Ardeal a funcţionat la Cluj şi a fost înfiinţat şi condus ca preşedinte de Amos Frâncu. Ordinul scris în limbile română şi maghiară certifică instaurarea autorităţilor româneşti în Ardeal încă înainte de Marea Unire şi este datat 16 noiembrie 1918, vizând deplasarea lui Amos Frâncu de la Cluj spre Năsăud, ceea ce înseamnă că Senatul îşi exercita autoritatea pe o arie mai largă decât Clujul”, a spus Bud.

Galerie foto

vezi galeria
6 foto

Un alt document este jurământul clujenilor de supunere faţă de Consiliul Naţional Român şi faţă de Senatul Naţional Român din Ardeal, fiind un jurământ depus faţă de o autoritate centrală românească de către funcţionari şi elite.

Jurământul este datat 1918, după 2 noiembrie, şi are următorul text: “Jurământul clujenilor. Jur credinţă şi supunere în viaţă şi la moarte Consiliului naţional Român şi reprezentant al Naţiunii Române şi organului său, Senatul Naţional Român din Ardeal. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, se arată în jurământ.

Expoziţia prezintă şi ziarul „Clujul”, numărul ocazional din 25 decembrie 1918, editat în limba română a doua zi după intrarea Armatei Române în oraşul Cluj. Ziarul avea 6 pagini şi prezenta aspecte de la intrarea armatei dar şi banchetul care s-a dat la Hotelul New York.

„Este primul ziar românesc din Cluj după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, fiind organul Consiliului Naţional Român din Cluj”, a precizat Alexandru Bud.

De asemenea, este expus şi registrul de intrări-ieşiri în limba română al Primăriei Cluj, unde apare o linie care separă administraţia maghiară de cea românească.

“Este o diferenţă de o săptămână, în 13 februarie a fost ultimul document în limba maghiară şi se vede clar data de 21 februarie 1919 al primului document scris în registru în limba română care se referă la preluarea oficiului silvic orăşenesc şi protocolul de preluare. Din 1 Decembrie 1918 până în 21 februarie 1919 a fost administraţie maghiară la Primăria Cluj, a durat ceva până administraţia Primăriei a fost românească. Primul primar român de după Marea Unire a fost Iulian Pop”, a precizat istoricul clujean.

În expoziţie este şi o fotografie din 27 mai 1919 a regelui Ferdinand în Piaţa Unirii din Cluj înconjurat de câţiva generali şi alături de Iuliu Maniu, care era preşedintele Consiliului Dirigent format în 2 decembrie 1918, după Adunarea de la Alba Iulia. Consiliul era un organ legislativ de administrare a Ardealului până la preluarea efectivă de către România.

„Este o vizită de lucru a regelui Ferdinand, iar în acea perioadă Regele şi Regina Maria au vizitat mai multe zone din Transilvania. Vizita oficială la Cluj a familiei regale urma să aibă abia în 1920”, a adăugat Alexandru Bud.

Expoziţia va fi deschisă până în 8 ianuarie 2018 în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca.