O carte pe zi: „Coloana de foc”, de Ken Follett. „Seducător şi electrizant (romanul) vă va purta într-un impresionant periplu”

În „Ieşirea” (13: 21), Cuvântul Domnului e un paragraf citat de Ken Follett şi sub semnul căruia stă cel mai recent roman al său: „În timpul zilei, Domnul mergea înaintea lor într-o coloană de fum pentru a-i conduce pe calea lor. În timpul nopţii, mergea în faţa lor într-o coloană de foc pentru a le face lumină, astfel încât să poată călători şi ziua, şi noaptea”. Un roman care chiar avea nevoie de un asemenea motto, pentru că descrie aproape inegalabil lupta pentru credinţă, între catolici şi protestanţi, în urmă cu o jumătate de mileniu, potrivit Mediafax.

Ken Follett este unul dintre cel mai de succes scriitori din lume. Născut la Cardiff, în 1949, a fost reporter, apoi romancier cu un succes notabil. A scris 31 de cărţi, vândute în peste 160 de milioane de exemplare, în peste 80 de ţări şi traduse în 33 de limbi. O parte dintre romanele sale aparţin unor trilogii, toate traduse şi în româneşte de Editura RAO („Trilogia Secolului” – „Căderea uriaşilor”, „Iarna lumii” şi „Capătul veşniciei” – este o istorie a secolului XX. O altă trilogie de imens succes este seria „Kingsbridge” – „Stâlpii pământului”, „O lume fără sfârşit” şi romanul de faţă, „Coloana de foc”. Aceasta este o trilogie a Evului Mediu european).

• Epidemia de nepolitețe: de ce devenim tot mai agresivi în spațiul public și ce putem face
• A scăpat de arderea pe rug, însă a fost ţinut în arest la domiciliu până la…

Toate sunt romane istorice, dar nu numai. După „Stâlpii pământului”, s-a realizat în 2010 un serial de televiziune. „O lume fără sfârşit” s-a dovedit a fi la fel de populară.

Acţiunea ne poartă în secolului reginei Elisabeta I a Angliei. Scriu editorii: „Seducător şi electrizant (romanul) vă va purta într-un impresionant periplu, ce debutează puţin înainte de domnia reginei
Elisabeta I a Angliei si se continuă până după moartea acesteia, într-o perioadă de tulburătoare transformări istorice. Conspiraţiile şi planurile de înlăturare a reginei Elisabeta duc la apariţia primului
serviciu secret al ţării, iar tânărul monarh, înconjurat de spioni şi de o mână de agenţi secreţi curajoşi, scrie istoria într-un stil propriu. Cea mai mare contragreutate a romanului constă în realizarea atent documentată şi neaşteptat de expresivă a unui portret detaliat al Evului Mediu târziu”.

Un roman care este concomitent istoric (sursa de inspiraţie o oferă o mulţime de fapte reale), de spionaj, de dragoste, literatură bine scrisă, dar şi de consum. Un cititor cu experienţă va găsi descrierea unor evenimente majore din acele secole – lupta catolicilor cu protestanţii socotiţi eretici pentru supremaţie în Europa, intrigile de curte identice indiferent de ţară, comploturile împotriva hughenoţilor, înfruntările navale dintre Anglia şi Spania, comploturile împotriva reginei Elisabeta şi a regelui Iacob şi foarte multe altele care pot fi documentate istoric. Apare un şir imens de personaje reale, care acţionează alături de cele fictive, inventate de scriitor. Un cititor mai puţin informat va afla despre toate aceste fapte şi încă multe altele într-o formă extrem de accesibilă, care i se va imprima în memorie. Poate nu greşesc dacă asemuiesc rolul lui Follett cu cel al lui Dumas Pere în promovarea istoriei. Un alt gen de cititor, îndrăgostit de cărţi de suflet, va descoperi iubiri mari, trădări cumplite şi căutări asemănătoare celor din viaţa reală. Ca în toate marile romane ale lui Follett, acţiunea îl poartă pe cititior din Anglia în Franţa, Scoţia, Spania, Ţările de Jos, prin stări sociale diferite şi meserii diferite, convingându-ne că, întotdeauna, în spatele marilor fapte s-au aflat oameni simpli sau modeşti sau complet necunoscuţi istoriei – şi aceştia au făurit, de fapt, istoria.
Un roman care merită citit.

Ken Follett – „Coloana de foc”. Editura RAO. Al treilea volum din seria universului „Kingsbridge”. Traducere din limba engleză de Maria Adam.766 pag.