O carte pe zi: „Puterea tăcută. Forţa secretă a introvertiţilor”, de Susan Cain. Un volum care porneşte de la experienţa proprie a autoarei

O carte care porneşte de la experienţa proprie a autoarei, Susan Cain, care, pe când era adolescentă, a fost întrebată de multe ori de ce este atât de tăcută. A făcut eforturi să se arate „sociabilă”, până a înţeles că abordarea vieţii într-o manieră calmă poate fi un punct forte. Şi-a împărtăşit experienţa într-o carte care a ajuns bestseller – „Quiet” (linişte). Cartea a stârnit o dezbatere internaţională. Prin intermediul acestei cărţi inspiraţionale, Susan Cain a schimbat definitiv felul în care societatea îi vede pe introvertiţi şi felul în care se văd introvertiţii pe ei înşişi.
Iar apoi a scris ghidul de faţă, în sprijinul copiilor şi al adolescenţilor.

„Cel puţin o treime dintre cei pe care-i cunoaştem sunt introvertiţi. Sunt cei care preferă să asculte în loc să vorbească, să citească în loc să meargă la petreceri; care sunt inovatori şi creativi, dar cărora le displace să iasă în faţă; care preferă să lucreze de unii singuri şi nu în echipe de brainstorming. Deşi adesea li se pune eticheta de «retraşi», introvertiţilor le datorăm multe dintre marile contribuţii sociale – de la picturile cu floarea-soarelui ale lui Van Gogh la invenţia PC-ului”. Introvertiţii au ajuns să realizeze lucruri deosebite datorită temperamentului lor liniştit, nu în ciuda acestuia.
Relatările din carte sunt bazate pe intervievarea a peste o sută de copii, a părinţilor şi profesorilor lor.

• Robert Duvall, actorul care transforma fiecare rol într-un studiu de umanitate. Amintirea unui gigant al cinematografiei…
• Epidemia de nepolitețe: de ce devenim tot mai agresivi în spațiul public și ce putem face

Iată un fragment elocvent:

„Cum să creezi un colţ pentru refacere

Poţi evada în camera ta, precum Gail, sau într-o carte sau un cântec pe care îl compui, sau chiar într-o cabină de toaletă, ca dr. Little. Cu toţii avem nevoie de aceste momente de linişte şi recuperare de-a lungul zilei şi, dacă ai găsit deja acest loc din viaţa ta, foloseşte-l. Dacă nu-l ai încă, iată câteva sugestii ca să-ţi construieşti propriul colţişor, scrie Mediafax.

Sanctuarul din dormitor: propria cameră este de multe ori cel mai bun loc în care să te retragi şi să te încarci. Gândeşte-te la mici schimbări care vor face dormitorul mai plăcut, aşa cum a făcut Gail în campania de curăţenie şi cu luminile de sărbătoare.

Un cotlon liniştit: câteodată nu te bucuri de luxul unei camere numai a ta. Sau poate că ai nevoie de o reîncărcare în miezul zilei, în şcoala aglomerată. În cazul ăsta, găseşte un loc liniştit într-un ungher, aşază-te, deschide o carte, ascultă muzică sau doar închide ochii şi respiră.

Natura: copacii pot fi refugii minunate, fiindcă oferă o distanţă fizică între tine şi mulţime, iar prezenţa lor este liniştitoare de la sine. Ori să ne gândim la tehnica lui Brian Little: pur şi simplu o plimbare prin împrejurimi, fie şi numai ca să înconjori curtea sau terenul de joacă de la şcoală, poate fi o modalitate excelentă de relaxare.

Propria minte: când eşti prins în mulţime – în autobuz, la cantină sau într-o casă înţesată de fraţi şi surori poţi crea propriul sanctuar în mintea ta, ajutat de o pereche de căşti sau de o carte, sau poţi doar să închizi ochii şi să te concentrezi asupra respiraţiei.

Activitatea potrivită: să faci ceva care te relaxează poate totodată să ţină loc de colţ pentru refacere. Fie că este vorba despre un joc video, despre săritul pe trambulină, despre un duş sau despre ceva de gătit, găseşte-ţi timp să o faci. (De asemenea, ai grijă să mănânci bine şi să dormi cel puţin opt ore. Asta e valabil şi pentru extravertiţi!)

Biblioteca: este gratis şi este locul perfect ca să te relaxezi şi să te înconjori cu cărţi care să-ţi ţină companie.

Dincolo de uşă: dacă te simţi copleşit într-un grup sau dacă nu ai mai avut de mult un moment de singurătate, ieşi afară pentru un minut. Dacă ai dubii, du-te la toaletă. Este bun orice loc în care te poţi aduna şi poţi respira adânc”.

Susan Cain, împreună cu Gregory Mone, Erica Moroz – „Puterea tăcută. Forţa secretă a introvertiţilor”. Editura Pandora M. Ilustraţii de Grant Snider. Traducere din engleză de Mihaela Apetrei. 287 pag.