Geniul artistic al lui Da Vinci s-a dovedit a fi o consecinţă a strabismului de care suferea

Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452 – 2 mai 1519) s-a afirmat de-a lungul vieţii în domenii multe şi diverse, de la inventică, pictură, sculptură, arhitectură la ştiinţă, inginerie, literatură, anatomie etc.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

Cunoscut drept unul dintre cei mai mari pictori din lume, Da Vinci a întruchipat idealul umanist renascentist, potrivit Mediafax.

Însă un nou studiu sugerează că geniul lui Leonardo da Vinci este şi o consecinţă a unei tulburări de vedere de care suferea, exotropie intermitentă, cunoscută şi ca strabism, respectiv modificarea axei de deviaţie a privirii spre exterior.

Autorul studiului, specialistul în neuroştiinţe Christopher W Tyler, profesor la City University din Londra, a analizat două sculpturi, două picturi în ulei şi două desene de Leonardo Da Vinci, acceptate la modul general de specialiştii în domeniu ca fiind autoportrete ale acestuia.

Studiul, publicat în JAMA Ophthalmology, sugerează că Da Vinci a avut o vedere monoculară bidimensională, o consecinţă a strabismului de care suferea. Se pare că această tulburare i-a permis lui Da Vinci să aibă capacitatea de a picta aspecte tridimensionale ale chipurilor şi obiectelor la distanţă.

Da Vinci nu ar fi un caz singular, şi despre pictorul olandez Rembrandt van Rijn, pictorul francez Edgar Degas şi cel spaniol Pablo Picasso se crede că sufereau de strabism.