O carte pe zi: „Omul suspendat”, de Saul Bellow. O extraordinară relatare a rătăcirilor

„Se exercită asupra noastră o mare presiune pentru a ne face să ne subapreciem. Pe de o parte, civilizaţia susţine că fiecare dintre noi are o valoare nemăsurată. Pe de altă parte, suntem supuşi celor două pregătiri: pentru viaţă, respectiv pentru moarte. Prin urmare, ne apreciem şi ne e ruşine că ne apreciem, devenim împietriţi. Suntem învăţaţi să tăcem din gură şi, dacă unul dintre noi îşi ia vreodată propria măsură, o face detaşat, de parcă şi-ar cerceta unghiile, nu sufletul, încruntându-se la imperfecţiunile pe care le găseşte aşa cum procedezi când vezi o ciobitură sau o dâră de murdărie. Pentru că, nu încape îndoială, suntem chemaţi să acceptăm tot felul de rele, să aşteptăm încolonaţi sub soarele fierbinte, să alergăm pe o plajă zguduită de răpăitul armelor, să fim santinele, cercetaşi, muncitori, să fim cei din trenul care este aruncat în aer sau cei de la porţile ce li se trântesc în nas, să n-avem nici o însemnătate, să murim. Drept rezultat, învăţăm să nu mai avem niciun fel de sentiment pentru noi înşine şi nicio curiozitate. Cine poate fi un vânător cinstit al propriei fiinţe când ştie că de fapt nu este decât o pradă? Nici măcar o pradă nu este, ci o biată plevuşcă dintr-un banc împins spre dig. Eu însă trebuie să ştiu cine sunt eu”, scrie Mediafax.

 

Socotesc relevant acest citat pentru romanul de faţă – şi, de fapt, pentru tot ce a scris Saul Bellow (1915 – 2005), unul dintre cei mai faimoşi scriitori americani, laureat al premiului Nobel pentru literatură (1976). Opera i-a fost aproape în întregime tradusă şi în româneşte, dar acest roman (primul pe care l-a publicat, în 1944) este la prima traducere.

 

„Aşteptând să fie recrutat în armată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Joseph şi-a dat demisia şi s-a pregătit cu grijă pentru plecarea pe front. Când o serie de încurcături birocratice întârzie încorporarea sa, el se găseşte în situaţia de a nu avea nimic mai bun de făcut decât să-şi piardă vremea cu lucruri mărunte.

 

 

«Omul suspendat» reprezintă jurnalul său, o extraordinară relatare a rătăcirilor sale neliniştite pe străzile oraşului Chicago, a gândurilor sale despre trecut, a reacţiei sale psihologice faţă de inactivitatea sa, în vreme ce războiul se dezlănţuie în întreaga lume, şi a observaţiilor sale asupra libertăţii de a alege”. (editorii)

 

„Omul suspendat” a fost, spuneam, primul roman al lui Saul Bellow, dar l-a propulsat repede în atenţia publicului şi a criticilor. Este scris sub forma unui jurnal, Joseph, eroul, este un „om suspendat” care, după ce îşi părăseşte slujba de la Agenţia de Voiaj Inter-American, stă închis într-o pensiune din Chicago, aşteptându-şi cecul, iese rareori din cameră, dedicându-se în schimb scrierii. Felul acesta de a trăi îl îndepărtează atât de prieteni, cât şi de soţie. În încercarea lui Joseph de a înţelege sensul vieţii sale „suspendate”, descoperim influenţa existenţialismului francez asupra vieţii intelectuale din America anilor 1940. Joseph dedică unele părţi din jurnal dialogului unui interlocutor imaginar, pe care îl numeşte Spiritul Alternativelor sau Tu As Raison Aussi („Şi tu ai dreptate”).

 

„Una dintre cele mai oneste mărturii despre psihologia unei întregi generaţii care a crescut în vremea Marii Crize şi a războiului” – Edmund Wilson, The New Yorker.

 

„În ceea ce priveşte stilul, fondul filosofic, natura ipotetică a eroului, Omul suspendat ocupă un loc unic în literatura noastră contemporană, semănând mai mult cu un roman de Albert Camus decât cu unul al vreunui romancier american de astăzi” – Paul Levine

 

„Saul Bellow este cel mai important scriitor de limbă engleză din a doua jumătate a secolului XX. Opera lui este perenă şi, în acelaşi timp, nemilos de contemporană” – Sunday Times

 

Saul Bellow – „Omul suspendat”. Editura Litera, colecţia Clasici moderni. Traducere din limba engleză de Nadina Vişan. 204 pag.