Târg de Crăciun organizat la Muzeul Ţăranului Român din Capitală

Târgul de la Muzeul Ţăranului Român îşi deschide porţile vineri, la orele 10.00. Aici sunt aşteptaţi 120 de meşteri, olari, lingurari, cojocari, cofetari, ţesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari, cioplitori din toate zonele ţării, transmite Mediafax.

„La târgul Cadouri de Crăciun, puteţi admira şi cumpăra: jucării, nuieluşe, măşti, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarţe, coşuri de nuiele, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, chimire, curele, genţi, alambicuri, blidare, copăiţe, sărăriţe, piperniţe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănuşe, oale, scăunaşe, ştergare, lăzi de zestre, catrinţe, cămăşi, fote, clopoţei, zurgălăi, dar şi turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, cofeturi, plante medicinale, ţuică… şi câte şi mai câte”, notează organizatorii.

• Puțini îi știu numele, dar invenția ei a schimbat viața a milioane de femei. Josephine Cochrane…
• Karen Wetterhahn și misterul genetic al otrăvirii cu mercur

„De la Naşterea lui Iisus Hristos, ca eveniment biblic, la sărbătorile populare legate de această naştere este acelaşi drum ca acela de la dogmă la poveştile calde şi pline de imaginaţie născocite de un popor blând care leagă Naşterea Mântuitorului de bucuria zilei ce creşte aducând lumină şi anunţând sfârşitul gerurilor. Românii au zeci de poveşti despre Crăciun. În toate este vorba despre Fecioara Maria, alungată în drum şi prigonită, găsindu-şi loc pentru naşterea Fiului Său într-un staul al lui Moş Crăciun. Soţia acestuia (Baba Iova, Crăciuneasa) o asistă la naştere şi din această cauză este pedepsită de soţul ei prin tăierea mâinilor de la coate. Se spune că Maica Domnului i-a dat în schimb mâini de aur cu care să-i învelească pruncul. Văzând mâinile de aur ale Crăciunesei, Moş Crăciun înţelege minunea Naşterii Mântuitorului şi o acceptă. În majoritatea poveştilor se vorbeşte de boii blânzi, binecuvântaţi de Fecioară să mănânce puţin şi să fie sătui, şi de caii care au îndrăznit să mănânce fânul de pe trupul gol al Copilului Sfânt, fiind blestemaţi să nu se sature niciodată şi să aibă carnea tare şi aţoasă. În unele poveşti se spune că primul animal care a vestit Sfânta Naştere a fost o broască. Maica Domnului a binecuvântat-o să vestească întotdeauna ploile şi să trăiască cu trupul veşnic. De aceea trupul de broască moartă nu face niciodată viermi, ci se usucă şi se «pomăieşte». Dacă omori o broască se mânie Dumnezeu şi îţi mor vitele, iar anul aduce ploi şi inundaţii”, citează organizatorii evenimentului un text de Vlad Manoliu, „Sărbători româneşti”.

Preţul biletului este de 4 lei, iar elevii, studenţii şi pensionarii au intrare specială, cu 2 lei.