Anunţul ministrului Culturii despre Cuminţenia Pământului, sculptura lui Brâncuşi pentru care au donat mulţi români

„Încă îi aşteptăm la Ministerul Culturii să vină clar cu o ofertă scrisă, să ne spună care este preţul, dacă se doreşte vânzarea acestei opere de artă, de acolo încolo vom lua o decizie şi vom discuta”, a declarat ministrul Culturii într-o conferinţă de presă care a avut loc joi, la Palatul Victoria.

• Test de cultură generală. Care este diferența dintre democrație și republică?
• Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global

Totodată, acesta a declarat că preţul real al operei de artă este mai mare decât cel de 11 milioane de euro vehiculat anterior, în timpul mandatului lui Vlad Alexandrescu.

„Vreau să îl anunţ (pe Vlad Alexandrescu, n.r.) că preţul nu este de 11 milioane de euro, atât cât a crezut dânsul la perioada respectivă, nu ştiu de unde a vehiculat această sumă, dar eu aştept, nu merg pe presupuneri şi să vehiculez cifre în spaţiul public decât în momentul în care voi avea la minister o ofertă scrisă din partea acelora care deţin în momentul de faţă această operă de artă”, a spus Breaz.

„Cu siguranţă, pot să vă asigur că nu este 11 milioane la «Cuminţenia Pământului» preţul real (…) este mult mai mare, dar a fost doar o exprimare verbală a proprietarilor. Aşteptăm oferta scrisă şi atunci pot să prezint, ăsta este preţul, ce decidem”, a mai spus ministrul.

Totodată acesta a anunţat că Ministerul Culturii este „într-o procedură continuă de rambursare a banilor care au fost strânşi” din donaţii pentru achiziţionarea sculpturii.

Guvernul României a adoptat pe 7 decembrie 2018 o Ordonanţă de urgenţă privind prelungirea termenelor de restituire a donaţiilor, stabilit iniţial pentru 31 decembrie 2018, până pe 31 decembrie 2019.

În luna aprilie, Valer-Daniel Breaz declara că a avut o discuţie privind sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, şi că aşteaptă o ofertă scrisă din partea proprietarilor.

„Analizăm preţul cerut şi pe urmă vom lua o decizie. Deocamdată nu am primit nicio ofertă scrisă şi nu vreau să ne hazardăm în alte afirmaţii, să facem gafe aşa cum au făcut cei din guvernarea Cioloş, încercând să facă un subiect de altfel ratat de campanie în perioada respectivă. (…) În momentul de faţă, aş putea să vă dau un răspuns privind legislaţia în vigoare. Statul român are dreptul de preempţiune asupra unor obiecte de patrimoniu. Această sculptură face parte din categoria Tezaur. După o propunere a proprietarilor, vom analiza şi vom vedea ce sumă de bani este necesară. În momentul de faţă, pot să vă spun că avem o sumă de aproximativ 25 de milioane de euro destinată achiziţionării unor astfel de obiecte de artă, clădiri de patrimoniu şi vom analiza în momentul respectiv”, a declarat ministrul Culturii într-o conferinţă de presă organizată vineri, la Guvern.

Contactat de MEDIAFAX, avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii „Cuminţenia Pământului”, a declarat că poate confirma faptul că a avut loc o întâlnire cu ministrul Culturii, care, la momentul respectiv, a avut „rugămintea să rămână confidenţială discuţia”.

Totodată, acesta a explicat că discuţia cu reprezentanţii MCIN a fost „destul de evazivă” şi că, până în prezent, „familia nu a depus nimic în scris la minister”.

„Poate că ar trebui ca ministerul să spună în scris ce intenţii are”, a mai spus avocatul.

Grabowski a adăugat că acesta a fost singurul demers privind sculptura din partea Ministerului Culturii din ultimii peste doi ani.

„Ultima corespondenţă cu Ministerul Culturii fusese în decembrie 2016, când trebuia încheiat contractul, şi, în acel moment, ministerul ne-a răspuns că aşteaptă hotărârea Parlamentului. De atunci nu ne-au mai spus nimic”, a mai declarat acesta.

În februarie, Bogdan Grabowski a declarat pentru MEDIAFAX că, în 2018, a depus mai multe cereri la Ministerul Culturii, fără să primească niciun semn din partea instituţiei: „Nu s-a mai întâmplat absolut nimic. Cu vechiul ministru (George Ivaşcu, n.r.) nu ne-am întâlnit niciodată, şi nici cu actualul ministru (Valer-Daniel Breaz, n.r.), nici direct, nici indirect, niciun fel de discuţie, deşi noi am depus cereri la minister. Am depus două cereri anul trecut şi am cerut să se clarifice, nu am primit niciun răspuns”.

„Vechiul ministru a declarat pe undeva prin toamnă că ar fi dat semne, că ar purta discuţii prin intermediul unui domn, dar noi nu am vorbit cu acest domn, nu ştiu. Cu actualul ministru nu am vorbit absolut nimic. Ştiu că, la un moment dat, a fost sesizat Corpul de Control al prim-ministrului, dar nici de acolo nu ştiu dacă s-a finalizat vreun raport”, a mai declarat atunci Grabowski pentru MEDIAFAX.

În februarie 2018, proprietarii au solicitat MCIN să precizeze dacă va reevalua opera de artă „Cuminţenia Pământului” sau va plăti suma de 11 milioane de euro convenită în 2016.

Respectivul preţ pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului” a fost negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii continuă să fie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă.

Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României din Bucureşti.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.