Celebrele statui din Piaţa Universităţii din Bucureşti, aşa cum nu au mai fost văzute până acum

Începând de joi, celebrele statui de la Universitate pot fi admirate într-un decor diferit, aşa cum nu au mai fost văzute până acum. Punerea în lumină a statuilor, aflate în proximitatea Palatului Oscar Maugsch BCR, face parte din conceptul amplei expoziţii de sculptură românească care va fi găzduită de Pavilionul de Artă București – Art Safari: „Repvblica. Despre umbre în sculptură”, notează Mediafax.

Expoziţia este realizată ca o privire antologică şi analitică asupra sculpturii din România şi va aduce împreună nume semnificative, prin opere provenite din muzeele româneşti şi din importante colecţii private.

• Papa Francisc și arta subversivă: tatuaje, rock și filmul „Spotlight”
• Mentorii necunoscuți ai celui ce avea să fie Papă. Cine l-a influențat pe Francisc?

Proiectul de punere în lumină a celor patru statui de la Universitate îşi propune să le dezvăluie trecătorilor o parte din istoria unor monumente emblematice pentru Bucureşti, dar şi o altfel de perspectivă asupra acestora: statuia Mihai Viteazul, autor Albert-Ernest Carrier-Belleuse, inaugurată în 1874; Ion Heliade-Rădulescu, autor Ettore Ferrari, inaugurată în 1879; Gheorghe Lazăr, autor Ion Georgescu, inaugurată în anul 1886; Spiru Haret, autor Ion Jalea, inaugurată în 1936.

Pavilionul Central „Repvblica. Despre umbre în sculptură” este conceput ca o meditaţie poetică despre sculptură şi umbră, în diferitele lor ipostaze, prin salturi diacronice între antichitate şi modernitate. Echipa curatorială a Pavilionului Central este compusă din Călin Dan, directorul general al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, Celia Ghyka şi Sandra Demetrescu.

„Repvblica. Despre umbre în sculptură” este o expoziţie al cărei element central este umbra, care reprezintă o dematerializare a obiectului sculptural în favoarea unei esenţializări a ideii incorporate, dar şi un indicator de memorie emoţională. Umbrele sunt în literatura antică întruchipări ale sufletelor celor morţi; umbrele mai sunt elementul dramatic central din dialogul Republica al lui Platon.

„Cred că sculptura este mediul care exprimă cel mai bine traumele cu care se confruntă societatea contemporană, traume moştenite istoric, dar şi traume specifice, aparţinând prezentului”, a declarat Călin Dan.

Art Safari Bucureşti 2019 va mai prezenta, pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, cea mai mare expoziţie dedicată pictorului Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, una dedicată artei Supercontemporane, una dedicată artei chineze contemporane şi programele educaţionale Art Safari Kids şi Art Talks.

Printre artiştii selectaţi se numără Dimitrie Paciurea, Hans Mattis-Teutsch, Irina Codreanu, Cornel Medrea, Frederic Storck, Constantin Baraschi, Oscar Han, Miliţa Petraşcu, Mac Constantinescu, Ion Irimescu, Zoe Băicoianu, Ion Jalea şi mulţi alţii.

Arhitectul Art Safari este Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneţia, începând cu ediţia 2016.

Pavilionul de Artă Bucureşti – Art Safari se desfășoară sub patronajul Primăriei Municipiului Bucureşti şi CNR UNESCO şi este un eveniment cultural unic ca structură, concept şi amploare din România. Art Safari a înregistrat 125.000 de vizitatori în primele cinci ediţii.

Art Safari Bucureşti va avea loc între 27 septembrie şi 6 octombrie, la Palatul Oscar Maugsch BCR.

Biletele şi abonamentele la cel mai mare eveniment dedicat artei din România vor putea fi achiziţionate cu un discount de 30% de pe www.artsafari.ro.