Home » Cultura » Arhitectura Barocului Italian: Lumină, mişcare, transfigurare

Arhitectura Barocului Italian: Lumină, mişcare, transfigurare

03.31.2020
Arhitectura Barocului Italian: Lumină, mişcare, transfigurare
În secolul al XVII-lea, arhitectura italiană – şi în mod particular cea sacră – era proiectată, concepută, privită şi „trăită” cu totul altfel decât în zilele noastre. Dincolo de pragul unei biserici, credincioşii păşeau într-un receptacol mirabil, de cele mai multe ori rezultat din ceea ce artiştii vremii numeau „il bel composto”, adică arta combinării artelor (arhitectură, pictură, sculptură, stucatură) în alcătuirea unui spaţiu viu, copleşitor, dilatat dinspre piatra concretă către bolta iluzorie fremătând de sfinţi extatici, îngeri şi alegorii.

Arta combinării artelor

Noutatea introdusă de arhitectura religioasă barocă constă, prin urmare, în relativizarea distanţei dintre realitate şi plăsmuire, prin învăluire, camuflare, „coregrafie” a elementelor arhitecturale, iar această abordare scenografică s-a concretizat atât în ziduri neverosimil de dinamizate cât şi în bolţi, cupole şi abside pictate până la limita confuziei.

Este suficient să evocăm biserica San Carlo alle Quattro Fontane: totul, de la geometria planului până la ondularea faţadei, respiră o mişcare neostoită, ca şi cum materia ar fi într-o perpetuă căutare a formei. În cealaltă privinţă, a transfigurării spaţiului, probabil cel mai spectaculos exemplu este cel al bisericii Sant’Ignazio, al cărei plafon („Alegoria misionarismului iezuit”, pictată de Andrea Pozzo) verticalizează prezenţa spectatorului, prin continuitatea perfectă dintre arhitectură şi pictură.

Miza unor asemenea construcţii iluzionistice era fabricarea, fie şi preţ de câteva clipe, a unei secvenţe de timp ireal în care să se întâlnească privitorul în contemplare sau rugăciune şi sfântul – martirizat sau în slavă – aşa cum la teatru spectatorul intră în timpul actorului. Este de remarcat, de altfel, că teatrul modern – atât edificiul propriu-zis cât şi scenografia – îşi face apariţia în aceeaşi epocă, tot în Italia, împrumutând nu puţine strategii arhitecturale către (şi dinspre) arhitectura ecleziastică. Bunăoară, faţada principală a unei biserici baroce, singura împodobită, nu are de regulă un raport organic cu interiorul, întrucât ea este, de fapt, o cortină, îndărătul căreia, pe „scenă”, se joacă drama liturgică.

Arhitecţii epocii

La rândul lor, arhitecţii acelei epoci – Francesco Borronimi, Carlo Rainaldi, Guarino Guarini, Baldassare Longhena şi alţii – concepeau edificiul nu doar ca pe o construcţie logic articulată în raport cu normele de rezistenţă, funcţionalitate şi frumuseţe, ci şi ca pe un proces de „arhitecturare” a unor entităţi inefabile: virtuţile geometriei pre-moderne, fluxul luminos, muzicalitatea proporţiilor şi a spaţiului reverberat, alcătuirea lumii supramundane etc.

Lumina

În secolul al XVII-lea, geometria nu era doar o ştiinţă a numerelor, figurilor sau volumelor, ci implica şi o anumită speculativitate asupra magiei acestora. Lumina, pe de altă parte, era considerată un fel de fluid (ca şi muzica, eterul sau materia stelară), o substanţă fizică cu un rol capital în arhitectura barocă. Iar modalităţile ingenioase prin care este filtrată, propagată, direcţionată sau estompată prin complicate sisteme de boltire comportă în multe cazuri analogii cu structura instrumentarului optic, intens perfecţionat în epocă.

În cazul bazilicii San Pietro din Roma sau al Domului Invalizilor din Paris, lanterna şi întregul sistem de bolţi, tambururi, pandantivi şi calote reprezintă o posibilă punere în operă, la scară uriaşă, a lentilelor şi reflectoarelor microscoapelor şi telescoapelor; lanterna este receptacolul care primeşte şi distribuie lumina, însă, mai mult decât atât, funcţionează asemeni unui iris gigantic prin care umanitatea scrutează firmamentul sau ca diafragma unui microscop prin care minuscula realitate terestră este privită de „ochiul divin”.

Analogia se poate institui însă şi la nivelul instrumentarului astronomic tradiţional; sfera armilară, spre exemplu, cu reţeaua ei complicată de cercuri concentrice fixate în anumite unghiuri, poate inspira structura unei boltiri, cum se întâmplă în cazul bisericilor San Lorenzo şi Sacra Sindone din Torino , ca şi cum arhitectul ar fi proiectat nu o biserică, ci un dispozitiv supradimensionat pentru cercetarea lumii stelare.

Articol scris de Cosmin Ungureanu, istoric de artă şi lector al Fundaţiei Calea Victoriei.

 

Cele mai noi articole
Apple a publicat tarifele pe care le va percepe pentru reparația unui iPhone 12
Apple a publicat tarifele pe care le va percepe pentru reparația unui iPhone 12
Google, acuzat de un monopol de 90% pe piaţă, de către Departamentul american al Justiţiei
Google, acuzat de un monopol de 90% pe piaţă, de către Departamentul american al Justiţiei
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Orionidele își ating punctul culminant. Cum poate fi observat fenomenul cu ochiul liber
Orionidele își ating punctul culminant. Cum poate fi observat fenomenul cu ochiul liber
Progresele actuale în descoperirea unui vaccin anti-COVID. Care sunt vaccinurile cu cele mai mari șanse de reușită
Progresele actuale în descoperirea unui vaccin anti-COVID. Care sunt vaccinurile cu cele mai mari șanse de reușită
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Schimbări pe piața smartphone-urilor. Samsung este iar cel mai mare producător, iar Xiaomi este în creștere
Schimbări pe piața smartphone-urilor. Samsung este iar cel mai mare producător, iar Xiaomi este în creștere
Roscosmos anunță că problemele de pe Stația Spațială Internațională au fost rezolvate
Roscosmos anunță că problemele de pe Stația Spațială Internațională au fost rezolvate
Deși canabisul capătă popularitate, dovezile care să susțină eficiența medicinală a acestuia sunt limitate
Deși canabisul capătă popularitate, dovezile care să susțină eficiența medicinală a acestuia sunt limitate
Omizi veninoase ciudate care arată ca niște „peruci mergătoare” au invadat un stat american
Omizi veninoase ciudate care arată ca niște „peruci mergătoare” au invadat un stat american
Inovație. Cercetătorii au obținut prima baterie organică
Inovație. Cercetătorii au obținut prima baterie organică
Arta și știința, celebrate în prestigiosul concurs de fotografie Nikon Small World
Arta și știința, celebrate în prestigiosul concurs de fotografie Nikon Small World
Lipidele joacă un rol important, necunoscut anterior, în evoluția Parkinsonului
Lipidele joacă un rol important, necunoscut anterior, în evoluția Parkinsonului
Statele Unite salută oferta Rusiei de prelungire cu un an a Noului Tratat START
Statele Unite salută oferta Rusiei de prelungire cu un an a Noului Tratat START
Culisele ”Proiectului Manhattan” prin care americanii au pus capăt celui de al Doilea Război Mondial. Unul dintre inventatori a murit chiar în timpul experimentelor
Culisele ”Proiectului Manhattan” prin care americanii au pus capăt celui de al Doilea Război Mondial. Unul ...
Pandemia aduce o nouă eră, în care „Acasă devine centrul universului”. Previziunile pentru următorii 10 ani
Pandemia aduce o nouă eră, în care „Acasă devine centrul universului”. Previziunile pentru următorii 10 ani
Xiaomi are probleme cu dezvoltarea smartphone-urilor mini
Xiaomi are probleme cu dezvoltarea smartphone-urilor mini
Țara din Europa care obligă Apple să ofere căști în pachetul iPhone 12
Țara din Europa care obligă Apple să ofere căști în pachetul iPhone 12