Progresele care au urmat epidemiilor

Ravagiile aduse de către epidemii au fost urmate și de unele progrese semnificative în anumite domenii.

Pandemia de COVID-19 prin care trecem în prezent ne-a oferit ocazia să  ne întoarcem la trecut, la acele situații asemănătoare prin care generațiile anterioare au trecut în speranța că astfel o să putem învăța câteva lecții. Unele dintre aceste povești vizează modul în care au avut loc aceste epidemii, dar și la ce ne putem aștepta odată cu sfârșitul acestora.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

Katherine Foss, autoarea cărții Constructing the Outbreak: Epidemics in Media & Collective Memory, explică faptul că epidemiile au influențat în mod semnificativ modul în care au fost formulate politicile publice, dar și societățile ca între, notează History. În cele ce urmează vom prezenta patru situații în care după pandemii au urmat progrese semnificative.

Moartea Neagră și țăranii

Istoricii sunt de părere că cei care au reușit să supraviețuiască Morții Negre din secolul XIV-lea au avut parte de o creștere a standardului de viață, cu precădere cei aflați pe cele mai joase trepte sociale.

În această etapă a istoriei, țăranii au avut mai multă putere de negociere în raport cu marii proprietari de pământ, iar asta a dus la desființarea tradiției legării de pământ în vestul Europei. În est, reducerea populației și nevoia de mână de lucru a dus la menținerea șerbiei.

„Muncitorii din agricultură au putut cere plăți și condiții mai bune de la stăpânii lor”, explică David Routt, profesor al Universității Richmond, situația țăranilor din vestul Europei.

Gripa Spaniolă și sistemele de sănătate publică

Epidemia de gripă din anul 1918 a dus la moartea a unui număr de persoane estimat între 20 și 50 de milioane, dar și la regândirea politicilor de sănătate din anumite zone de pe glob. Asta a dus la gândirea și implementarea unor politici de prevenție, dar și de control a potențialelor maladii periculoase.

„Medicii au început să se concentreze asupra condițiilor profesionale și sociale care au permis răspândirea bolii, nu numai pentru a vindeca boala, ci pentru a sugera modalități de prevenire a acesteia”, explică Nancy Mimm, specialistă a Universității Harrisburg, SUA.

Kelly Ronayne, profesoară de istorie a Universității Adelphi, SUA, explică faptul că epidemiile reușesc să schimbe modul în care pacienții primesc îngrijiri medicale. Adesea, aceste schimbări sunt mici și sunt trecute cu vederea. Un astfel de exemplu este cel al schimbării paturilor din lemn cu cele din metal din motive de igienă.

Gripa Spaniolă și securitatea locuințelor

Începând cu anul 1918, autoritățile au recunoscut faptul că centrele urbane înghesuite reprezintă, la rândul lor un factor de risc în cazul epidemiilor.

Pachetul de legi pe care  Franklin D. Roosevelt l-a trecut prin Congresul SUA avea și o serie de prevederi care vizau modurile în care urmau să fie amenajate clădirile. Printre măsuri se numără instalarea ieșirilor în caz de incendiu, dar, mai important, construirea de toalete individuale pentru fiecare apartament în cazul blocurilor noi.

Epidemiile și arta

În ciuda tragediilor și durerii pe care marile epidemii prin care a trecut umanitatea le-au adus, oamenii au reușit să le transforme în unele dintre cele mai importante opere de artă.

Criticii de artă explică faptul că experiențele personale din timpul epidemiilor au devenit părși importante ale modului în care aceștia percepeau lumea și își realizau arta.

Citește și:

20 cele mai rele epidemii şi pandemii din istorie şi cum s-au încheiat ele

Românii şi gripele secolului XX, cea din 1935 a ucis zeci de mii de copii. Cum erau avertizaţi de „lăţirea morbului spaniol” şi cum se protejau

Efect neaşteptat al coronavirusului. Filme vechi despre epidemii revin în topul celor mai vizionate

Dimensiunea şi structura unui oraş poate influenţa epidemiile de gripă