Românii şi gripele secolului XX, cea din 1935 a ucis zeci de mii de copii. Cum erau avertizaţi de „lăţirea morbului spaniol” şi cum se protejau

„Gripa, boală infecţioasă provocată de virusul „Influenza”. Cele mai întâlnite simptome sunt febra, congestia nazală, durere în gât, dureri musculare, dureri de cap, tuse, strănut şi stare de oboseală. Printre complicaţiile gripei se numără pneumonia, sinuzita şi înrăutăţirea problemelor medicale deja existe, precum astmul bronşic sau insuficienţa cardiacă”, se arată într-un articol postat pe pagina de Facebook a Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud de către specialiştii instituţiei.

Intră în GALERIA FOTO!

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Aceştia notează că Louis Pasteur a fost primul care a lansat ipoteza că gripa este produsă de microorganisme mai mici decât microbul, respectiv virusul. Abia în 1933, Andrew, Smith şi Laidlaw au reuşit să izoleze virusul gripal.

„Primul război va oferi teren proprice declanşării celei mai mari pandemii de gripă din istoria omenirii – gripa spaniolă. Boala nu a apărut în Spania, dar datorită faptului că această ţară era neutră şi nu era impusă cenzura, serviciile de telefonie au raportat-o pentru prima oară şi populaţia a fost informată cu privire la această maladie – de aici numele dat”, mai precizează sursa citată.

Gripa spaniolă a fost cea mai severă pandemie, cu un număr mare de victime, între 40-50 milioane, mai ales adulţi şi tineri. „Numărul exact nu se cunoaşte, probabil a fost mult mai mare, deoarece unele ţări ( ex. URSS-ul) nu au înregistrat victimele”.

Pandemia a afectat şi actualul judeţ Bistriţa-Năsăud, astfel că începând cu luna octombrie 1918, autorităţile au luat măsuri în vederea limitării răspândirii flagelului, iar la 28 octombrie, se îngregistra şi primul deces în Bistriţa, din cauza „Influenzei”- virusul gripal.

„În „Publicaţiunea” din 20 octombrie 1918, populaţia era atenţionată că „morbul spaniol se lăţeşte rapid în ţară şi păşeşte cu grămada în toate păturile poporului”, erau date şi măsuri de prevenţie „cine vine în atingere cu bolnavul, trebuie să se spele bine pe mâni şi în gură şi să se ferească ca să nu fie tuşit de bolnav, apoi să se ferească de răceală”, mai precizează sursa citată.

Bolnavii erau izolaţi fie la spital, cei mai gravi, fie acasă cei cu simptome uşoare. Locuinţele era recomandat a fi aerisite şi dezinfectate. De dezinfecţie se ocupa fiecare primărie.

Gripa din 1935 a ucis zeci de mii de români

O altă epidemie de gripă a fost cea din anul 1935. Ea a izbucnit în iarna anului 1934 în America de Sud şi s-a răspândit cu repeziciune în SUA şi Europa. „În România, primele cazuri au fost semnalate în Dobrogea, la sfârşitul anului 1934, extinzându-se apoi în întreaga ţară (doar într-o săptămână 1-7 februarie au fost semnalate 52.793 de cazuri noi). Oficial în trei luni (ianuarie- martie), în România au fost declarate 239.613 cazuri şi 46.000 de decese, mai mult de jumătate din numărul deceselor s-a înregistrat la copii sub 9 ani”, se arată în postarea Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud.

Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost printre primele judeţe afectate, boala izbucnind imediat după sărbătorile de iarnă. Din cei 13500 de locuitori, cât număra Bistriţa în 1935, au fost înregistrate un numar de 1117 cazuri de gripă. 

„Din raportări se poate observa o creştere semnificativă a numarului de populaţie afectată de „tuse convulsivă”, începând cu luna decembrie a anului 1934. Autorităţile au luat măsuri de informare a populaţiei, nu doar prin anunţurile afişate la primării, ci şi prin presă. Se recomanda izolarea, curăţenia, spălarea pe mâini. Cei bolnavi grav erau internaţi în spital, iar cei cu forme uşoare erau controlaţi la domiciliu”, mai precizează sursa citată care a ataşat şi o serie de documente din fondurile Serviciului sanitar al judeţului Năsăud şi al Primăriei oraşului Bistriţa.