Selma Lagerlof, prima scriitoare recompensată cu Nobel pentru Literatură. Cea mai cunoscută pentru romanul „Minunata Călătorie a lui Nils Holgersson”

Premiile Nobel au fost instituite în urma testamentului lui Alfred Nobel (1833 – 1896), inventator și industriaș suedez, care a lăsat o parte semnificativă din averea sa pentru a recompensa realizările remarcabile în diverse domenii. Testamentul lui Nobel a fost scris în 1895, iar premiile au fost acordate pentru prima dată la 10 decembrie 1901.

Decernate în următoarele șase categorii – fizică, chimie, medicină (sau fiziologie), literatură, pace și știinte economice (oferit din 1968, la inițiativa Băncii Suedeze), până în prezent au fost acordate peste 600 de premii Nobel, cu numărul exact variind anual pe măsură ce noi laureați sunt anunțați. De exemplu, până în 2023, s-au acordat aproximativ 603 premii, dintre care 117 pentru Literatură. De asemenea, prima persoană recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură a fost Sully Prudhomme, un poet francez (în 1901), iar prima femeie și primul scriitor suedez care a primit Premiul Nobel pentru Literatură, în anul 1909, a fost scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, în plus fiind și prima femeie care a primit titlul de membru al Academiei Suedeze, în 1914.

• Jules Pascin: Pictorul care a iubit viața până la epuizare
• Vineri 13: de ce ne sperie atât de mult data care bântuie calendarul?

Cu banii primiți pe Nobel, Selma Lagerlof a răscumpărat conacul familiei, care fusese vândut după moartea tatălui ei. Casa ei Mårbacka este acum un muzeu vizitat în fiecare an de mii de turiști.

Selma Lagerlof este nimeni alta decât autoarea cunoscutei opere Minunata călătorie a lui Nils Holgersson, cel mai citit roman din Suedia. Cartea pentru copii a fost publicată în două părți, între 1906 și 1907, iar în centrul acțiunii se află Nils Holgersson, un băiat răutăcios transformat într-un mic spiriduș ca pedeapsă pentru comportamentul său malițios, primind darul de a vorbi cu păsările și cu animalele. Călătoria sa prin Suedia pe spatele unei gâște îl învață pe Nils lecții valoroase despre natură și chiar despre el. Cartea a fost scrisă de Lagerlof în urma unei directive a Asociației Naționale a Profesorilor în care se propunea realizarea unei cărți pentru școlile publice.

„Și-a dedicat trei ani studiului naturii și familiarizării cu viața păsărilor și animalelor. A încercat să afle cât mai multe informații din legendele și poveștile folclorului diferitelor regiuni, pe care le-a țesut mai apoi într-un mod ingenious în povestea ei”. (Din introducerea traducătoarei Velma Swanston Howard.)

În 1955, inspirat de cartea autoarei suedeze, a fost lansat filmul animat sovietic Băiatul fermecat), regizat de Vladimir Polcovnicov și Alexandra Snejco-Bloțcaia la studioul Soiuzmultfilm din Moscova. Mai târziu, a apărut și o adaptare japoneză – Nirusu no Fushigi na Tabi, un serial animat de 52 de episoade a câte 25 de minute fiecare, difuzat pe NHK (postul național japonez de televiziune) în perioada 8 ianuarie 1980 – 17 martie 1981, și apoi în toată lumea. Desenele au fost produse de Studiourile Pierrot și au fost, în mare parte, fidele cărții. În Germania, seria animată a generat și un film de lung metraj, lansat în 1981.

Năstrușnicul și simpaticul Nils se află imprimat pe spatele bancnotei de 20 de coroane suedeze și este reprezentat în logo-ul companiei din Țările de Jos – Tele Atlas, care furnizează hărți digitale și alt conținut dinamic pentru servicii de navigație și de localizare, inclusiv sisteme de navigație personale și auto, precum și date utilizate într-o gamă largă de aplicații cartografice mobile și pentru internet. De asemenea, priveliștile diferitelor provincii din Suedia pe care Nils împreună cu gâscanul său le văd în timpul călătoriilor sale au fost reprezentate într-o serie de farfurii produse de Rorstrand Pottery, între 1968 și 1996.

Romanciera Selma Lagerlof s-a născut la 20 noiembrie 1858 în orașul suedez Mårbacka. După ce și-a primit educația acasă, Selma s-a format ca profesoară la Stockholm, iar în 1885 a plecat la Landskrona, angajându-se ca învățătoare unde, șase ani mai târziu, a scris primul ei roman, Gösta Berlings saga, 2 vol. (1891), „o cronică a vieții din perioada de apogeu a istoriei Värmland-ului ei natal, epoca prosperilor fondatori de fier și a micilor conace”, după cum descrie britannica.com, povestea celor 12 cavaleri, conduși de Gösta Berling, un preot renegat cu caracter slab, dar cu un farmec irezistibil. Deși inițial cartea a trecut neobservată, după traducerea ei în daneză a primit o largă apreciere critică, dând startul valului de literatură romantică naționalistă din Suedia anilor 1890. În 1894 a publicat o colecție de povestiri, Osynliga länkar (Legături invizibile), iar în 1895, odată cu sprijinul financiar din partea familiei regale și a Academiei Suedeze, a renunțat la învățământ și s-a dedicat cu totul scrisului. Au urmat Antikrists mirakler (1897; Miracolele lui Antihrist), un roman socialist despre Sicilia, En herrgårdssägen (Poveștile unui conac), considerată una dintre cele mai bune lucrări ale sale, O iarnă în Egipt și Palestina (1899-1900), Ierusalim, 2 vol. (1901-02), care a consacrat-o drept cea mai importantă romancieră suedeză, nuvela istorică Herr Arnes Penningar (1904), Mårbacka (1922), Ett barns memoarer (1930; Amintirile copilăriei mele) și Dagbok för Selma Lagerlöf (1932; Jurnalul Selmei Lagerlöf ), trilogia Värmland: Löwensköldska ringen (1925; Inelul familiei Löwensköld), Charlotte Löwensköld (1925) și Anna Svärd (1928).

Selma Lagerlof nu s-a căsătorit niciodată și nici nu a avut copii. A murit la vârsta de 81 de ani, la 16 martie 1940, în casa în care s-a născut și pe care a iubit-o atât de mult: Mårbacka

Sursa:

https://www.britannica.com/biography/Selma-Lagerlof

Vă mai recomandăm să citiți și:

Laureatul care a refuzat banii lui Nobel: „Numai o persoană diabolică a putut să inventeze premiul”

Premiul Nobel pentru Pace 2024, câștigat de un grup de supraviețuitori ai bombelor de la Hiroshima și Nagasaki

Inteligența Artificială, marele câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică din 2024

Henry Dunant și-a trăit ultimii 18 ani din viață într-un cămin de bătrâni. Fondatorul Crucii Roșii Internaționale și prima persoană care a primit Premiul Nobel pentru Pace