Regulile neștiute ale muzeelor. De ce 90% dintre comori stau în beciuri și ce NU ai voie să faci între exponate

Știați că peste 90% din colecțiile marilor muzee – inclusiv ale Muzeului Luvru sau ale Muzeului Național de Artă al României – nu sunt expuse, ci ascunse în depozite? Motivul? Spațiu limitat, fragilitatea operelor și necesitatea de a le proteja de lumină și umiditate. Dar asta nu înseamnă că aceste comori rămân uitate pentru totdeauna – multe sunt „rotite” periodic în expoziții temporare.

Însă, odată intrat într-un muzeu, nu totul este permis. Atingerea exponatelor, fotografiatul cu blitz sau chiar mestecatul gumelor pot fi strict interzise – iar încălcarea acestor reguli poate duce la deteriorări ireversibile. Un turist a distrus o statuie secolulară la Muzeul Vatican doar atingând-o, iar lumina puternică a blitz-ului degradează pigmenții tablourilor.

• Miuccia Prada, a treia pe lista celor mai bogați creatori de modă din lume
• Mainbocher, designerul celor mai bine îmbrăcate femei din lume

Dar există și lucruri surprinzător de…permise: desenatul în galerii (doar cu creion!) sau explorarea operelor prin realitate virtuală și coduri QR. De asemenea, miturile despre muzee sunt demontate unul după altul – nu toate exponatele sunt originale, iar muzeele moderne organizează evenimente interactive, de la „săpături arheologice”, la concerte în săli de expoziții.

Află în articol de ce unele muzee refuză donații, cum vizitezi un muzeu ca un profesionist și povestea spectaculoasă a unor opere furate și repatriate după zeci de ani!

Când vizităm un muzeu, intrăm într-o altă lume. O lume a tablourilor impresionante, artefactelor istorice și exponatelor vechi de zeci, sute și chiar mii de ani, toate mărturii ale unor culturi apuse, dar cu reverberații până în prezent. Totuși, oare știți faptul că unele opere, deși se află între pereții muzeelor, nu sunt expuse niciodată?

În timp ce majoritatea vizitatorilor cred că văd totul, realitatea este aproape șocantă: peste 90% din colecțiile marilor muzee sunt depozitate în beciuri. Muzeul Luvru din Paris, de exemplu, expune doar 35.000 de opere din cele 620.000 deținute. La fel, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) păstrează mii de tablouri și sculpturi în depozite speciale, protejate de lumina și umiditate.

De ce? Motivele sunt multiple. Majoritatea muzeelor nu au suficiente galerii. Unele obiecte sunt prea fragile pentru expunere. Dar cu toate acestea, datorită expozițiilor temporare, există posibilitatea „rotirii” operelor de artă, astfel încât și bijuteriile ascunse ale muzeelor pot fi vedete, din când în când, în fața privitorilor.

Regulile din muzee. Ce este interzis?

În primul rând, atingerea exponatelor, deoarece uleiul de pe piele poate coroda metalele sau patina picturilor. Dar deși pare evident, mulți încalcă această regulă. În 2019, de exemplu, un turist din Italia a deteriorat o statuie din secolul al XVII-lea la Muzeul Vaticanului prin simplul contact cu mâna.

Ce nu mai este voie? Fotografierea cu blitz, acesta putând acelera degradarea pigmenților. Și chiar fotografierea fără blitz – în unele muzee, aceasta fiind permisă doar în expozițiile temporare, deoarece, din cauza drepturilor de autor ale artiștilor, unele opera nu pot fi deloc pozate.

Altfel, se știe, fără mâncare și băuturi în incinta galeriilor. În unele cazuri, este interzis, de asemenea, mestecatul gumei. La fel și alergatul pe holuri sau prin galeriile de artă, cântatul și țipatul. Nu este voie să vă sprijiniți de pereți sau de vitrine (indiferent care ar fi motivul), și asta pentru siguranța operelor de artă agățate pe pereți sau expuse în vitrine. Interzis în incinta muzeelor este și fumatul, inclusiv cel electronic, cu excepția zonele desemnate pentru fumători. Mai mult, oricât de mari iubitori de animale ar fi vizitatorii, și inclusiv administratorii muzeelor, micuților companioni cu patru lăbuțe nu le este permis accesul. Cu toate acestea, animalele de serviciu sunt permise. „În cazul rar în care un animal de serviciu nu este permis într-o anumită zonă a unei expoziții, personalul muzeului va colabora cu vizitatorul pentru a găsi o soluție rezonabilă”.

Unele muzee pot limita numărul de persoane admise în același timp și/sau pot limita vânzarea de bilete. În plus față de cele enumerate mai sus, muzeele au o serie de reguli specifice fiecărei instituții. Muzeele își rezervă dreptul de a refuza vizitatorii dacă aceștia încalcă regulile.

Dar ce este permis? Desenatul în galerii, de exemplu. Surprinzător, multe muzee, inclusiv Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, încurajează vizitatorii să deseneze exponatele. Însă doar cu creionul. În cazul unui accident, o urmă de creion este mai ușor de șters decât o urmă de pix. „Membrii personalului de securitate și ai serviciilor pentru vizitatori sunt bucuroși să ofere un creion dacă doriți să scrieți ori să desenați în timpul vizitei la muzeu. Aveți grijă să nu indicați cu creionul sau cu alte obiecte; acest lucru poate pune în pericol operele de artă”, scrie hoodmuseum.dartmouth.edu.

Și ce nu se vede cu ochiul liber într-un muzeu? Muzeele folosesc tehnologii avansate pentru a restaura opere deteriorate. La Muzeul de Artă Cluj, o frescă medievală a fost reconstruită digital după ce a fost deteriorată în cutremurul din 1977. Vizitatorii o pot explora acum prin aplicații VR. Unele muzee, precum Muzeul Satului din București, au introdus coduri QR lângă exponate. Scanându-le, vizitatorii descoperă poveștile interesante ale obiectelor.

Mituri vs. Realitate

Mit: „Muzeele sunt plictisitoare”. Realitate: Muzeele moderne organizează evenimente interactive. La Muzeul Antipa din București, copiii pot participa la „săpături arheologice” simulate, iar la Muzeul de Artă Contemporană (MNAC), se țin concerte în galerii.

Mit: „Toate exponatele sunt originale”. Realitate: Unele sunt replici perfecte. Statuia „Lupa Capitolina” din Muzeul Național de Istorie a României este o copie, în timp ce originalul se află la Roma.

Etica Muzeelor: De la furturi la repatriere

În 2006, Muzeul de Artă din Cleveland a returnat Greciei o statuie antică furată în anii ’70. România a recuperat în 2023, din SUA, 22 de piese dacice de aur, după un proces care a durat de 15 ani.

Reguli Necunoscute: De ce unele muzee refuză donații

Nu toate donațiile sunt acceptate. În 2020, Muzeul Holocaustului din București a refuzat o colecție de fotografii din cauza provenienței incerte. „Trebuie să garantăm că obiectele nu au fost furate”, explică un conservator.

Cum să vizitezi un muzeu ca un profesionist

Indicată este documentarea/citirea regulamentul online înainte de vizită. Unele muzee interzic umbrelele sau rucsacii mari. Folosește un ghid audio: multe oferă detalii inedite. Respectă liniștea. Persoanele care aduc și copiii la muzeu, din dorința de a-i iniția în artă de la o vârstă fragedă, sunt rugate să îi supravegheze cu atenție.

Surse:

https://www.sgfmuseum.org/169/Museum-Dos-Donts

https://www.protocolww.com/10-etiquette-tips-for-visiting-museums/

https://hoodmuseum.dartmouth.edu/visit/museum-rules

Vă mai recomandăm să citiți și:

Muzeul Național al Femeilor în Arte, o revoluție culturală în lumea dominată de bărbați

Muzeul Național al Țăranului Român, redeschis după o reabilitare de peste 6 milioane de euro

Muzeul de artă nereușită. Celebrarea frumuseții în creații urâte

INTERVIU EXCLUSIV cu Adrian Buga, istoric și consilier al Casei Regale. Erorile grave care au dus la Cazul Coțofenești