Prima pagină Cultura

Placerile romanilor - Imperiul de larg consum

Mihaela Stanescu | 06.28.2010 | ● Vizualizări: 20286
Placerile romanilor - Imperiul de larg consum     Roma, Roma antica, imperiul roman, antichitate, traditii, obiceiuri, istoria, istoria romei, viata privata, consum, sex, bauturi, orgii romane, muzica, dans, cantat, gladiator + zoom
Galerie foto (10)

Razboinici care au supus militar trei sferturi din Europa dar, in acelasi timp, neintrecuti epicurieni, vrednici sa dea lectii oricui in materie de placeri ale vietii – cam asa sunt vazut azi locuitorii Romei antice. La apogeul infloririi sale, lumea romana stia, fara indoiala, sa se bucure de laturile agreabile ale existentei si sa scoata tot ce putea dintr-o viata care, de cele mai multe ori ori scurta - scurtata de razboi sau de boli - se cerea sa fie macar traita intens. Carpe diem!

Baile

Nu degeaba expresia "baie romana" evoca lux, bogatie,eleganta, calitati mult desupra simplei notiuni deconfort. Pentru romanii din vremea Imperiului, a merge labaie si a zabovi acolo era ceva care ajunsese sa aiba putinalegatura cu igiena; curatarea corpului era un scop secundar,adevaratul rol al baii era acela de a prilejui intalnirile,socializarea. Astfel incat romanii bogati investeau multin "dotarea" bailor - uneori mai mult decat in cea a sufrageriei.In unele orase bogate - precum Pompeii - si baile publice eraufoarte elegante. Unii istorici leaga acest fenomen de aparitiasticlei transparente, care a permis confectionarea unor ferestreprin care trecea lumina zilei. In aceste conditii, merita sadecorezi baia si s-o transformi intr-o incapere destinataplacerilor.



La apogeul rafinamentului sau, ritualul baii se desfasuratimp de ceasuri in sir, nu intr-o singura incapere, ciintr-un un sir de sali elegante, cu pereti decorati cu mozaicuri,cu bazine de marmura, prin care amfitrionul si oaspetii treceausuccesiv: caldarium (cu apa fierbinte),tepidarium (cu apa calduta), frigidarium (cu aparece); baia era insotita de conversatii, cupe cu vin, masaj - cemai, un "spa" in toata regula, somptuos si plin de desfatari.Barbatii romani puteau petrece astfel, ore intregi, goi-pusca,deloc inhibati, simtindu-se ca intr-un club masculin de lux.Femeile aveau si ele bai ce le erau special destinate, dar se pareca, ici-colo, ar fi existat si bai mixte - destinate, asadar,ambelor sexe - caz in care celorlalte placeri li se adauga sifiorull atractiei erotice dintre barbati si femei.




Mancarea & bautura


Ospetele romane au ramas de pomina, gratiescrierilor care s-au pastrat si din care putem afla nu doar ce semanca in mod obisnuit pe vremea aceea, in cuprinsul ImperiuluiRoman, dar si ce presupunea un ospat roman rafinat.

Romanii mancau o multime de pasari, nu numai rate,gaste, gaini, bibilici, potarnichi si porumbei, ci si cocori,flamingo, papagali, sturzi si chiar pitulici. Retetele din De ReCoquinaria, zisa si Apicius (o compilatie de retete romanealcatuita in sec. al IV-lea sau al V-lea d.Hr.) pomenesc despremulte fructe - mere, pere, struguri, prune,cirese, pepeni, nuci, gutui, smochine, curmale si rodii; desprelegume si zarzavaturi ca varza, nalba si praz, castraveti, naut,bob, linte si mazare; contin sfaturi despre ingrasarea melcilor(!), despre conservarea carnii in miere, despre felul de a gati ogramada de specii de pesti dintre care unii nici n-au putut fiidentificati. Mancarurilor li se dadea gust cu miere, vin,otet, garum (un sos de peste, cu gust intens, care sepunea in toate si peste toate - era un fel de "potentiator degust", precum glutamatul monosodic de azi), cu cimbru si izma,coriandru si piper, ceapa si seminte de pin coconar si cu alteplante din specii care ne-au ramas necunoscute.

Felul in care a evoluat bucataria romana timp de aproape unmileniu, de la perioada vechii Rome, intemeiate in sec 9 i. Hr., sipana la opulenta si rafinamentul decadent al Romei din vremeaimparatilor de la inceputul erei noastre, e in sine un fenomenistoric fascinant. Doua au fost cauzele acestei schimbari:contactul cu cultura greaca, mult mai avansata, ale careirafinamente au influentat apucaturile barbare ale vechilor romani,si extinderea Imperiului Roman, care a prilejuit atingerea cunumeroase culturi diferite si patrunderea unui numar imens deinfluente, sub diferite forme.

La inceputurile Romei, alimentele erau si ele mai simple; se mancauturte din faina de cereale, impreuna cu miere, fructe, lapte sioua, legume si terci de cereale, la care se adaugau carne si peste,dar in cantitati modeste.La inceput, romanii mancau trei mese pezi, cea principala fiind cina. Aceasta masa de seara - cena - afost masa care s-a transformat cel mai mult, capatand o conotatiefestiva. Asupra cinei s-au exercitat influentele, inovatiile,prefacerile, evolutia spre un lux tot mai spectaculos, dar asta,evident, numai in randul oamenilor avuti.





Petrecerile fastuoase implicau nu doar feluri de mancarerafinate si uimitoare, ci si muzica, dansuri, scamatorii, sclavi sisclave frumoase in vesminte stravezii, perne de purpura,cununi de flori si adevarate orgii de miresme - ploi de petale detrandafiri, porumbei cu aripile inmuiate in parfum…

Vinul era nelipsit de la ospete; mai mult decat o bautura, el eraun element al vietii sociale - ca si azi. Numai ca, pe atunci, abea pana la starea de greata - urmata de voma - era un comportamentacceptabil la un banchet.

Romanii apreciau bucatarii creativi
, a caror pricepereconsta in a deghiza mancarurile pana ajungeau sa semene a cu totulaltceva decat erau. Faptul ca un musafir nu reusea sa spuna din ceera facuta o mancare era un mare compliment la adresabucatarului.

Roma imperiala admira, in materie de mancare, prezentarilespectaculoase. Capitolul dedicat ospatului oferit de Trimalchio,din Satyricon (opera atribuita lui Petronius, un apropiat alimparatului Nero si un patrician cu gusturi alese), e revelator.Trimalchio era un fost sclav, eliberat si, ulterior, imbogatit; catoti parvenitii, nu cultiva simplitatea rafinata, ci opulentadesantata, punand sa se serveasca la masa sa, spre a-si impresionaoaspetii, mancaruri foarte alese, prezentate in chip fastuos,incercand sa creeze o impresie de eleganta, dezmintita insa delimbajul si de apucaturile amfitrionului.


Sex

Desi, ca o consecinta a dramatizarilor si speculatiilor in jurulconceptului de "orgie romana", civilizatia Romeiantice este perceputa ca fiind obsedata de sex sinedandu-se inapoi de la nicio perversiune, in realitate, societatearomana isi avea si ea tabu-urile si limitarile ei in materie desex.

Perceptia eronata vine, pe de o parte, din faptul ca tabu-urile"lor" erau altele decat "ale noastre" - conceptiile, morala, legileerau diferite, in multe privinte, de cele ale societatii europenede azi; pe de alta parte, istoria, prin cronicarii ei, a pastrat -ca intotdeauna - mai ales amintirea unor intamplari si a unorpersonaje indecente, a unor povesti de alcov care au starnitsenzatie, a unor scandaluri sexuale… astfel incat stim mult maimulte despre personaje ca Messalina si Caligula - doi obsedati desex, intr-adevar - decat despre multi alti imparati si alteimparatese romane care n-au alimentat cronica de scandal a vremiicu intamplari picante.



De aceea, totul trebuie interpretat nuantat. Frescele de laPompeii, de pilda, reprezinta scene sexuale in care participanti deambele sexe si de diferite varste se regasesc in tot felul decombinatii, ceea ce pare sa arate ca romanii nu operau cucategoriile de "heterosexual" si "homosexual" intelese in sensul deazi.

Morala nu condamna neaparat dragostea (sau atractia) dintre doibarbati
; dar era acceptat si firesc pentru un barbat matursa indrageasca un tanar si sa aiba relatii intime cu el atata timpcat acesta era un partener pasiv. In schimb, barbatii adulti carepreferau rolul pasiv erau dispretuiti si considerati efeminati sislabi.



Legile erau mai permisive pentru barbati (care isi cautaudistractii si in afara casniciei, fara ca acesta sa fie consideratun fapt reprobabil) decat pentru femei (in cazul lor adulterulfiind considerat o infractiune grava).

In plus, ceea ce a contribuit la faima de societate destrabalata decare "se bucura" si azi lumea Romei antice a fost faptul caerotismul se amesteca, mai intens decat azi, si in alte aspecte alevietii sociale - de exemplu, mesele si baile, unde prezenta unorsclavi si sclave, tineri si frumosi, aduceau o dimensiune in plusplacerii.


Cantecul si dansul


Muzica pe care o ascultau si o pretuiau romanii era diferita deceea ce apreciem noi azi. De altfel, stim putine despremuzica Romei antice, in buna masura pentru ca BisericaCrestina a incercat sa o faca uitata, asa cum a incercat sa suprimemulte alte aspecte ale culturii romane a Antichitatii, socotita"pagana" si "barbara".

Totusi, cercetarile in domeniu arata ca lumea Romei anticecunostea o surprinzator de bogata gama de instrumentemuzicale: cu coarde (kithara. lira, sambuca, pandura), depercutie (toba, cimbal, sistrum) si de suflat (syrinx, , tibiae,cornu, tuba, bucina, versiuni timpurii ale flautului si naiuluietc.). Multe dintre aceste intrumente sunt o mostenire elenistica;romanii, care admirau cultura greaca, adoptasera si pretuiau simuzica greceasca. Alte instrumente erau originare din OrientulMijlociu. Erau utilizate in diferite combinatii pentru a acompaniarecitarile sau dansul la petreceri, dar si cu prilejulspectacolelor de gladiatori, al paradelor militare, al funeraliilorsi al ceremoniilor religioase.

Educatia muzicala era semnul unei cresteri alese
, desiromanii respectabili preferau sa lase reprezentatiile muzicale inseama profesionistilor. De aceea, era considerata extravagantapurtarea lui Nero, care se considera un muzician stralucit si nupierdea nici un prilej sa-si arate inchipuita maiestrie.

In ceea ce priveste dansul, cetateniiromani adulti nu il practicau, de obicei, decat in cadrulceremoniilor religioase, nu ca divertisment - cel putinatata timp cat nu erau beti. Dupa cateva ore de benchetuiala, eposibil sa-si mai fi uitat rangul si sa se fi dedat unor dansuridesantate, mult mai putin gratioase decat ale dansatorilorprofesionisti, dar care, in fond, erau si ele o forma dedivertisment - caci starneau cu siguranta hohotele de ras alecelorlalti participanti la ospat.


Violenta

Dificil de acceptat pentru noi - la nivel teoretic, caci, practic,si oamenii moderni se dovedesc insetati de violenta, sub diverseforme - apetitul pentru distractii brutale, pentru suferinta sisange era un element definitoriu al societatii romane - asarafinata cum parea ea. Intr-o civilizatie razboinica, creata de unneam de invadatori, aceasta preferinta nici nu este, de altfel,surprinzatoare.



Luptele de gladiatori, macelarirea animalelor inarena (sau sfartecarea oamenilor de catre animale) erau distractiiobisnuite, foarte populare; circul roman nu era un divertismentpasnic, cu jonglerii, acrobatii si dresura de animale, ci oviolenta dezlantuire de agresivitate, menita sa ridice la cotemaxime nivelul de adrenalina al privitorilor.




Colectiile

Expansiunea militara a Imperiului Roman implica si jefuireabogatiilor teritoriilor cucerite, iar obiectele de artaastfel dobandite erau aduse la Roma si prezentate in cortegiultriumfal prin care generalii victoriosi isi sarbatoreau izbanzile.Cele mai pretioase dintre ele, ravnite de colectionari, deveneauadesea obiect al tranzactiilor.

La mare pret erau statuetele de bronz; alti romaniinstariti colectionau geme (pietre pretioase), platind uneori sumefabuloase pentru o piatra deosebit de frumoasa.

Unora dintre colectionari le placea sa-si si prezinta publicpatrimoniul; astfel, imparatul Tiberius (14-37 d. Hr.) areconstruit Templul Concordiei intr-un stil inovator, prevazandu-lcu sali destinate expunerii colectiei sale de sculpturi grecesti,facand astfel, din acest edificiu de cult, una dintre primelegalerii de arta ale Europei.


Proiecte arhitectonice marete

Pasiunea romanilor pentru constructii si geniul lor in acestdomeniu a lasat urme aproape in toata Europa - acolo unde Imperiulsi-a intins influenta. De la constructii utilitare - drumuri,ziduri de cetati si apeducte - pana la cele cele cu scop religiossau cele asociate numai divertismentului si purei placeri estetice,romanii au lasat in urma un patrimoniu fabulos.



Numerosi conducatori ai Romei si-au insemnat trecerea prinviata inaltand cladiri grandioase: Teatrul lui Pompei,Forul lui Augustus, Palatul de Aur al lui Nero (Domus Aurea -extravaganta vila plina de fresce, mozaicuri si decoratiuni cufoita de aur) , Colosseum-ul construit de Vespasian (care puteagazdui 50.000 de spectatori), Forul lui Traian (magnific ansamblude monumente, construit pentru a celebra cucerirea Daciei),Pantheonul lui Hadrian si zeci de alte temple, amfiteatre, vile sisi palate, iar frumusetea lor si rezistenta in timp dovedescdeopotriva pasiunea pentru eleganta somptuoasa si maiestriainginereasca a constructorilor.

*

CITESTE SI: