Valea Frumoasei: de-a lungul „apei viforoase” descrise de Sadoveanu

Ce altceva i-ar fi putut îndemna pe oameni să dea unei ape repezi de munte numele de Frumoasa, dacă nu priveliştile minunate pe care le străbate în calea ei? Valea Frumoasei, nemurită de Sadoveanu – care, dându-i acest nume, se referă totuşi la râul Sebeş -, este şi azi acelaşi ţinut plin de vrajă. Deşi maşinile au înlocuit de mult căruţele, caii şi asinii, iar de-a lungul râului, amenajări hidroenergetice ne ancorează mintea în prezentul tehnologiilor moderne, sensibilitatea oamenilor, mult mai puţin schimbată, vibrează încă la frumuseţea peisajelor acestei sălbatice văi carpatine.

Râul izvorăşte de sub culmea Cindrel-Frumoasa, purtându-şi numele de poveste – Frumoasa -, pe primii vreo 22 km, până la confluenţa cu Sălanele, un mic afluent de pe stânga sa, unde s-a construit un baraj – finalizat în 1979 –, în spatele căruia s-a adunat un lac de acumulare: Oaşa. (Mai departe, în aval, de la Oaşa şi până la vărsarea în Mureş, râul poartă numele de Sebeş.)

• Cheile Râmeţului – îngusta lume de apă şi stâncă din Munţii Trascăului
• Peştera Scărişoara – adăpostul celui mai mare gheţar subteran din România

Lacul Oaşa şi Vârful lui Pătru    Foto: Saturnian (CC BY-SA 3.0)

Dar, în ciuda construcţiilor hidrotehnice moderne, Valea Frumoasei încă aminteşte de sălbatica spledoare care i-a inspirat lui Mihail Sadoveanu descrieri de o neasemuită forţă poetică: 

„În cea mai mare parte a cursului ei […], râpile împădurite ale muntelui se urcă oblu spre cer. […] Volbura apei tună între codri. Au trebuit sute de mii de ani puhoiului să spargă stânca şi s-o lucreze cu bătaia-i nedomolită…”

Cândva drum al păstorilor ce-şi urcau turmele spre înălţimi, Valea Frumoasei e azi mai puţin a ciobanilor şi mai mult a turiştilor, mai ales că pe aici trece şi una dintre şoselele cele mai spectaculoase – chiar cea mai grozavă, spun unii – din România, celebra Transalpina (DN 67C), care merge peste coama barajului de la Oaşa, acolo unde Valea Frumoasei devine Valea Sebeşului, la graniţa dintre judeţele Alba şi Sibiu.  

Lacul Oaşa    Foto: Ţetcu Mircea Rareş (CC BY-SA 3.0)

Mai jos de Oaşa, râul – devenit Sebeş – trece în judeţul Alba trece prin câteva aşezări ce merită câte o oprire, măcar pentru o vizită scurtă: Şugag, Căpâlna (unde se găsesc ruinele cetăţii dacice Căpâlna, sec II î.e.n. – 106 e.n., înscrisă pe  lista patrimoniului mondial UNESCO), Petreşti (azi parte a municipiului Sebeş; localitatea a dat numele unei culturi neolitice, al cărei specific îl constituie o celebră ceramică pictată: cultura Petreşti); Lancrăm (locul naşterii lui Lucian Blaga, unde amintirea lui este păstrată de o serie de monumente: Casa Memorială Lucian Blaga, mormântul poetului, statuia care-l reprezintă) şi, desigur, oraşul Sebeş, în apropierea căruia se găseşte spectaculoasa rezervaţie Râpa Roşie. 

Deşi azi prea rar auzim, precum Sadoveanu, ”deasupra, în apa lină a cerului, ţipătul pajurei”, măreţele tablouri descrise de el – „păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite; […] piscuri cu pete de omăt. Munţi, râpi, codri, goluri …”, încă se mai înşiră de-a lungul râului năvalnic, îmbinându-se cu priveliştile vechilor aşezări, pentru a alcătui, în ciuda multelor deceniilor scurse şi a schimbărilor petrecute, un drum la fel de îmbietor acum ca şi în 1938, când marele scriitor a publicat „Valea Frumoasei”.

Proiectul CITYLOGO, finanţat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte oraşe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/), susţine evenimentul Alba sub lumini de Oscar,  organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acţiunile  propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulţi factori interesaţi locali, printre care şi un fotograf şi un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără şi creşterea vizibilităţii oraşului Alba Iulia la nivel naţional şi internaţional ca destinaţie atractivă pentru turişti şi investitori.