Piese de schimb pentru corpul uman: urechi „crescute” în laborator

De peste două decenii, specialiştii încearcă să creeze urechi umane cu ajutorul culturilor de ţesuturi, dar, deşi din punct de vedere ştiinţific, s-au înregistrat progrese notabile, au existat mereu obstacole de ordin practic care au împiedicat aplicarea pe scară largă a procedeelor.

Printre tehnicile încercate de-a lungul timpului se numără grefarea unor urechi crescute din celule umane pe pielea unor oi, a unor şobolani sau şoareci, pentru a menţine în viaţă ţesuturile.

• Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
• Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

Noul procedeu, însă, nu mai necesită astfel de operaţii intermediare: după cum declară Cathryn Sundback, director al laboratorului de inginerie tisulară de la Massachusetts General Hospital, echipa de specialişti a reuşit să rezolve toate dificultăţile tehnice, astfel încât noul procedeu permite menţinerea urechilor umane în culturi de laborator până când sunt gata să fie implantate.

Folosind un model computerizat al urechii (realizat prin scanarea urechii rămase a pacientului), oamenii de ştiinţă construiesc o armătură din sârmă de titan, acoperită cu colagen, proteina naturală care dă pielii elasticitate şi rezistenţă.

Cercetătorii prelevează un fragment din cartilajul nazal sau din cartilajele intercostale şi „însămânţeazăt” armătura de titan cu celulele din acest ţesut cartilaginos. Menţinute în condiţii speciale în laborator, timp de două săptămâni, celulele se divid producând noi mase de ţesut cartilaginos, care acoperă armătura.

Credit: Massachusetts General Hospital

Specialiştii prelevează apoi o grefă de piele de la pacient, pentru a acoperi urechea nou-formată, şi apoi implantează chirurgical urechea la locul ei.

Credit: Massachusetts General Hospital

Procedeul urmează să fie supus aprobării FDA (Food and Drug Administration – organismul care se ocupă de autorizarea produselor şi tehnicilor ce ţin de industria alimentară şi de tratamentele medicale), iar specialiştii cred că, într-un an, vor putea deja implanta pacienţilor primele urechi obţinute prin această metodă.

Asemenea proiecte au fost întreprinse de multă vreme, dar erau restrânse la nivelul unor cercetări de laborator. Acum, însă, odată cu reîntoarcerea din recentele operaţiuni militare a tot mai mulţi soldaţi mutilaţi, aceste preocupări au devenit mai urgente şi au început să treacă de la stadiul de cercetări de laborator la cel de aplicaţii clinice.

Cercetările de bioinginerie au primit un nou imbold odată cu înfiinţarea, de către guvernul american, în urmă cu 4 ani, a unui institut de cercetare specializat în acest domeniu (refacerea unor segmente anatomice ale organismului uman, care să le înlocuiască pe cele pierdute în luptă de soldaţi): Armed Forces Institute of Regenerative Medicine (AFIRM).

AFIRM colaborează cu cele mai performante spitale şi cu universităţi de vârf, finanţând cercetări de biologie celulară şi tehnici avansate de chirurgie plastică.

Sursa: Mail Online