Când bărbaţii nu mai aleargă după tinere atrăgătoare şi femeile nu mai vor bogăţie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ideea din spatele acestei teorii evoluţioniste este simplă: din punct de vedere biologic spermatozoizii, pe care un bărbat îi creează în număr foarte mare şi în timp foarte scurt (1500 pe secundă), nu valorează atât de mult ca ovulele. În general, o femeie eliberează un ovul pe lună, iar fiecare bebeluş de sex feminin se naşte cu întrega rezervă de ovule pe care o va avea toată viaţa (acest lucru însemnând că ovulul din care ia naştere un copil a fost format în bunica sa maternă). Mai mult, dacă punem la socoteală şi cele 9 luni în care mama poartă fătul, se înţelege de ce, în teoria psihologilor evoluţionişti, femeile ar fi mai atente atunci când îşi aleg partenerii sexuali, alegându-i pe cei care deţin resurse pentru a investi în copiii lor. 

Bărbaţii, pe de altă parte, îşi permit să fie mai puţin pretenţioşi. Pe ei îi interesează mai puţin abilitatea femeilor de a întreţine familia, fiind mult mai atenţi la semnele de bază care indică fertilitate, precum tinereţea şi simetria trăsăturilor faciale. 

Dar, dacă aceste preferinţe de alegere a partenerului erau perfect valide atunci când omul a început să evolueze, lumea a început să se schimbe. Prin urmare, oamenii de ştiinţă de la Universitatea York, din Marea Britanie, au vrut să vadă dacă factorii caracteristici societăţii actuale, precum creşterea statutului şi a venitului obţinut de femei, schimbă cumva modul de a alege partenerul. 

În studiu, cercetătorii au analizat două grupuri de oameni care au fost monitorizaţi cu scopul de a afla preferinţele lor legate de calităţile pe care ar trebui să le deţină un potenţial partener. Prima parte a studiului a fost realizată în 1980, pe un eşantion de 8.953 de oameni din 37 de culturi diferite, iar al doilea, efectuat ceva mai curând prin intermediul internetului, a inclus 3.177 de subiecţi din 10 naţiuni diferite. 

Analizând primele rezultate ale cercetării oamenii de ştiinţă au observat că femeile care erau angajate cu normă întreagă puneau mai puţin accentul pe calităţile care îi permiteau unui bărbat să întreţină familia. „Pe măsură ce poziţia rolurilor sociale ale bărbatului şi ale femeii se schimbă, diferenţele de gen care ţin alegerea partenerului ar trebui să se schimbe şi ele pentru că oamenii sunt în căutarea unor parteneri care să se poată integra în vieţile lor”, au declarat autorii studiului. 

Pentru a verifica această constare, oamenii de ştiinţă au clasat naţiunile potrivit unei noi măsuri de egalitate între sexe, introdusă de cei de la World Economic Forum în 2006.  Specialiştii au observat inegalităţile dintre femei şi bărbaţi în mai multe societăţi şi au observat cât de mult se deosebeau, de la cultură la cultură, preferinţele legate de alegerea partenerului. Astfel, s-a dovedit că, aşa cum se constatase iniţial, cu cât diferenţele de putere dintre bărbaţi şi femei sunt mai mici, cu atât preferinţele legate de alegerea partenerului tind să fie aceleaşi indiferent de sex. În Finlanda, de exemplu, ţara în care egalitatea între genuri este cel mai bine reprezentată, a existat o diferenţă între preferinţele de alegere a partenerului mult mai mică decât în Turcia, unde s-a înregistrat cel mai mare decalaj. 

Prin urmare, cu cât există mai multă egalitate între genuri, cu atât bărbaţii pun mai puţin accent pe frumuseţea şi tinereţea partenerelor. Acelaşi lucru este valabil şi în rândul femeilor care, în această situaţie, nu mai preţuiesc puterea şi bogăţia la fel de mult ca pe alte calităţi ale partenerilor. 

Mai mult, cercetările au scos la iveală faptul că, în societăţile actuale, oamenii apreciază mai mult inteligenţa, bunătatea sau simţul umorului decât frumuseţea sau bogăţia. 

Sursa: Time