Pădurile cu copaci modificaţi genetic ar putea avea numeroase avantaje, susţine un grup de oameni de ştiinţă

La fel cum aşa-numita revoluţie verde în agricultură a dus la obţinerea de soiuri de grâu şi orez de dimensiuni mai mici, dar mai productive, tot astfel copacii mai mici, dar cu creştere mai rapidă, ar putea duce la o utilizare mai eficientă a apei şi la posibilitatea de a folosi mai eficient suprafeţele de teren, cred oamenii de ştiinţă de Universitatea de Stat din Oregon, SUA.

Cercetătorii au făcut o serie de experimente pe plop (o specie folosită adesea în studii de genetică şi, de asemenea, valoroasă din punct de vedere economic). Ei au inserat diferite gene în genomul plopului şi au descris 29 de caracteristici care au fost astfel afectate, printre care se numără viteza de creştere, producţia de biomasă, extinderea coroanei prin creşterea de noi ramuri, eficienţa în utilizarea apei şi structura sistemului de rădăcini. Toate aceste schimbări sunt determinate de modificările giberelinelor, hormoni vegetali care influenţează diverse aspecte ale creşterii şi dezvoltării plantelor.

• Cercetătorii ar fi aflat ce conținea elixirul sacru folosit în ritualurile antice de la Eleusis
• Care este cel mai important partener comercial al Germaniei?

Pornind de la aceste observaţii, oamenii de ştiinţă ar putea, intervenind în structura genomului, să obţină copaci cu diferite caracteristici, adaptate diverselor scopuri. Astfel, pot fi produşi copaci mai scunzi pentru a fi folosiţi în scop ornamental în spaţii restrânse, sau arbori cu un sistem de rădăcini mai extins, care ar fi mai rezistenţi la secetă, ar utiliza mai eficient resursele de apă şi ar sechestra mai eficient carbonul, absorbind mai mult CO₂ din atmosferă şi contribuind astfel la reducerea efectului de seră produs de acest gaz; de asemenea, aceşti copaci ar fixa mai bine solul, reducând astfel eroziunea lui, şi ar absorbi mai intens toxinele din sol, putând fi astfel folosiţi în proiecte de reconstrucţie ecologică.

Tot prin manipularea genelor ar putea fi obţinuţi copaci mai scunzi şi cu trunchiul mai solid, ce pot fi recoltaţi mai devreme – permiţând astfel o rotaţie a plantaţiilor la intervale mai scurte- şi ar fi căutaţi în industria de profil. Asemenea copaci ar fi şi mai rezistenţi la vânt, neputând fi doborâţi cu uşurinţă în cazul furtunilor puternice.

Arbori cu port mai scund, obţinuţi prin tehnici convenţionale, sunt deja utlizaţi în horticultură; astfel, există soiuri de pomi fructiferi a căror talie mică face mai uşoară recoltarea fructelor.

Modificările genetice, afirmă savanţii de la Universitatea de Stat din Oregon, ar putea adăuga noi caracteristici utile şi o precizie mai mare procesului de selecţie artificială.

Pentru moment, cel puţin în SUA, principalul obstacol îl constituie cadrul legislativ, mai exact complicaţiile birocratice şi costurile mari legate de obţinerea aprobării pentru producerea şi utilizarea plantelor modificate genetic.

Sursa: OSU